Primăria Capitalei a aprobat recent un proiect de 8,3 milioane de lei pentru reabilitarea Centrului Cultural Lumina, un imobil situat pe strada Regina Elisabeta, un spațiu emblematic pentru viața culturală a Bucureștiului. Cu toate că această investiție aparent vizează modernizarea unei clădiri încadrate în risc seismic, aspectele politico-administrative din jurul acestui proiect demonstrează clivaje adânci în administrația locală.
Un front comun: modernizarea centrului cultural într-un cadru de risc seismic
Clădirea, cu o suprafață de aproape 800 metri pătrați, este amplasată într-o zonă protejată, definind totodată o responsabilitate importantă pentru constructori. Potrivit documentației tehnice, intervențiile principale constau în consolidarea structurală pentru a îmbunătăți comportamentul la seisme și în renovare energetică, menită să reducă substanțial consumul de energie. Contractul, semnat pe o procedură simplificată, a fost atribuit unui consorțiu format din Santia Partner Construct și Yardman, activi pe piața construcțiilor din Prahova, respectiv Ilfov. Valoarea estimată a investiției, de peste 8,3 milioane de lei fără TVA, include servicii de expertiză și proiectare, dar nu acoperă dotările interioare, care urmează să fie achiziționate separat.
Chiar dacă frontul tehnic al proiectului pare clar setat, situația politică în jurul centrului cultural capătă alte valențe. Anul trecut, administrația locală a anunțat intenția de a ceda patrimoniul centrului către Centrul de Creație Artă și Tradiție București (CREART), o instituție criticată constant pentru gestionarea banilor publici. În ultimele două ani, bugetul CREART a primit aproape 50 de milioane de euro de la Primăria Generală, bani despre care mai mulți experți sau jurnaliști au semnalat risipa. În acest context, propunerea de închidere a centrului a fost susținută de primar, Ciprian Ciucu, care susținea că unitățile culturale din subordinea primăriei “nu mai au nicio rațiune de a mai exista”, invocând cheltuieli excesive pentru chirii, mașini și alte necesități administrative.
Primarul vrea desființarea Centrului Lumina, opoziție puternică din partea consiliului
În pofida acestui plan, Consiliul General al Municipiului București s-a opus vehement intentiei de comasare a instituției. Propunerea primarului de a închide Centrul Cultural Lumina și de a transfera activitatea în administrarea CREART nu a fost aprobată, consilierii generali argumentând că aceste schimbări ar afecta nu doar patrimoniul, ci și identitatea culturală a zonei. În plus, planul de transfer includea și preluarea patrimoniului imobilului, adesea subiect de controverse legate de modul în care acestea sunt administrate, în contextul unor achiziții cu sume astronomice pentru brazi de Crăciun sau alte evenimente festive.
În plus, intenția de a administra Centrul Cultural Lumina prin CREART a fost criticată din mai multe puncte de vedere. Buletin de București a evidențiat în repetate rânduri risipa de fonduri publice de către această instituție, menționând exemple precum achiziția unor brazi de zeci de mii de euro sau contracte cu firme de casă, în timp ce alte entități publice au cumpărat brazi identici, dar cu prețuri de până la 26 de ori mai mici. Astfel, planul de a prelua patrimoniul centrului a fost întâmpinat cu scepticism și chiar opoziție politică.
Ce urmează pentru Centrul Cultural Lumina?
Deși planurile primarului s-au lovit de opoziția consilierilor, construcția investiției pentru reabilitarea centrului continuă, semn că scena politică locală rămâne împărțită în privința modului de gestionare a patrimoniului cultural. Contractul a fost atribuit pentru o perioadă de aproape 19 luni, iar odată finalizată, clădirea va redeveni un spațiu cultural multifuncțional, cu sală de spectacole și alte facilități moderne, păstrând în același timp caracterul arhitectural al zonei protejate.
Implicarea politică în gestionarea patrimoniului cultural rămâne un subiect fierbinte, în contextul în care administrația actuală pare să prioritizeze economisirea bugetului chiar și în defavoarea unor simboluri identitare ale Bucureștiului. În timp ce lucrările de reabilitare continuă, rămâne de văzut dacă planurile de a desființa anumite instituții și de a concentra activitatea culturală în câteva centre majore vor avea succes sau vor încărca și mai mult scena politică locală cu controverse și conflicte de interese.
