Mai mulți edili ai orașelor mari și-au exprimat nemulțumirea față de declarațiile prim-ministrului Ilie Bolojan, referitoare la faptul că noile taxe locale pe proprietăți, care vor fi majorate de la 1 ianuarie, vor rămâne în mare parte la bugetul de stat. Aceștia au comunicat acest lucru unor surse politice.
Luni, Bolojan a informat primarii reuniți în cadrul Adunării Generale a Asociației Municipiilor că surplusul generat de aceste taxe majorate va fi, în mare parte, alocat bugetului național, fiind chiar avansată ideea ca tot surplusul să revină statului.
Este important de reținut că o lege aprobată de Parlament, după asumarea guvernului, prevede majorarea tarifelor locale pentru proprietăți și autoturisme începând cu începutul anului viitor. Aceasta a fost contestată de Curtea Constituțională din motive care nu se referă direct la taxele locale, iar prim-ministrul a menționat că se așteaptă ca Parlamentul să voteze legea în această săptămână.
Bolojan a explicat că, indiferent de cine va fi la conducerea guvernului, statul nu va mai putea transfera către administrațiile locale fondurile obișnuite. El a explicat și că majorarea impozitului pe proprietate a fost inclusă în estimări ca fiind benefică pentru reducerea deficitului național, deoarece sumele suplimentare colectate nu vor fi transferate mai departe către bugetul de stat prin alte mecanisme, ci vor fi considerate ca reducere a transferurilor din bugetul central.
În schimb, mai mulți primari au afirmat că ei nu sunt de acord cu această propunere pentru că, deși impozitele locale pe case și mașini ar urma să crească, bugetul local nu va beneficia de aceste sume. Unii au atras atenția că cetățenii îi vor percepe drept responsabili pentru noile taxe, chiar dacă veniturile provenite din acestea nu vor ajunge în mod direct în bugetul local. Un edil a menționat, sub protecția anonimatului, că nu va mai avea motivația să creeze noi oportunități de angajare în oraș, dat fiind că surplusul de taxe va merge direct la guvern.
Prim-ministrul a făcut referire și la gestionarea sumbră a investițiilor publice din ultimii ani, care a dus la creșterea deficitului bugetar și aproape la o situație de incapacitate de plată. El a explicat că, din cauza supracontractării în proiectele europene, s-au semnat contracte pentru mai mulți bani decât s-au primit efectiv, iar unele finanțări au fost pierdute, ceea ce a complicat gestionarea fondurilor. Astfel, Austria a avut inițial un capitol pentru 28 de miliarde de euro, dar au fost semnate contracte pentru 47 de miliarde, dintre care s-au pierdut apoi 8 miliarde, inclusiv din împrumuturi, din cauza restricțiilor impuse de Comisia Europeană.
