Prim-ministrul francez va cere sprijin în parlament pentru programul de austeritateea noastră”

Premierul francez, Francois Bayrou, a anunțat că pe 8 septembrie va prezenta în fața parlamentului un vot de încredere pentru planul său de austeritate bugetară, în valoare de 44 de miliarde de euro, un proiect controversat. Însă, există semne că acest vot are șanse mici să fie câștigat, deoarece partidele care susțin guvernul nu dețin majoritatea în legislativ.

Premierul a avertizat că Franța se confruntă cu pericolul de a se îndatora excesiv. La o conferință de presă dedicată planului de austeritate, el a spus: „Acești bani, împrumutați cu sutele de miliarde, nu au fost folosiți pentru investiții, așa cum ar fi trebuit, ci pentru cheltuieli curente.” El a menționat că va solicita votul de încredere în parlament înainte de o mare manifestație programată pentru 10 septembrie, împotriva măsurilor bugetare propuse.

Prin acest demers, premierul va prelua răspunderea guvernului în fața Adunării Naționale (camera inferioară a parlamentului), reunite în sesiune extraordinară. Dacă va obține votul de încredere pentru planul de reducere a deficitului cu 44 de miliarde de euro pentru anul viitor, apoi va începe dezbateri asupra fiecărei măsuri din pachetul de urgență. În caz contrar, dacă nu va reuși să adune suficiente voturi, guvernul va fi nevoit să demisioneze, ceea ce ar putea duce la o nouă criză politică, având în vedere că partidele centrist-e și de dreapta nu dețin majoritatea absolută în adunare.

Formațiunea de stânga radicală, Franța Nesupusă, și Partidul Comunist Francez au anunțat că vor vota pentru căderea guvernului, în timp ce formațiunea de extremă dreaptă, Adunarea Națională, a spus că nu va susține planul, președintele acesteia, Jordan Bardella, anticipând „sfârșitul guvernului”.

Cu un deficit bugetar estimat la 5,4% din PIB pentru acest an, Franța are nevoie de măsuri de austeritate. Prin planul de ajustare propus, guvernul speră ca deficitul să scadă la 4,6% în anul următor și, în 2029, să atingă 2,8%, adică sub pragul de 3% stabilit de Pactul de Stabilitate și Creștere al Uniunii Europene.

Sursa articol