Conform Digi24: Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la legea adoptată de Parlament pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului privind decarbonizarea sectorului energetic. Demersul șefului statului vizează neconstituționalitatea unor prevederi considerate a afecta îndeplinirea obligațiilor internaționale ale României și protecția mediului.
Legea contestată intervine asupra mecanismului de retragere din exploatare a capacităților energetice pe bază de lignit și huilă, dar și asupra condițiilor de autorizare a altor facilități pe cărbune. Astfel, scoaterea din funcțiune a unităților existente este condiționată de instalarea și punerea în operă a unor noi capacități „similare de producere a energiei cu emisii reduse de carbon”.
Excepții și avize complicate pentru sectorul energetic
Actul normativ introduce, de asemenea, o serie de excepții de la interdicția construirii de noi capacități pe cărbune. În anumite situații, emiterea licențelor și permiselor necesare va depinde de obținerea unui aviz din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Totodată, legea impune noi condiții pentru scoaterea din exploatare a centralelor deja existente.
Potrivit sesizării prezidențiale, aceste modificări afectează în mod semnificativ mecanismul de decarbonizare și, implicit, obligațiile asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). De asemenea, se invocă un posibil impact negativ asupra obiectivului constituțional de protecție a mediului. Criticile vizează compatibilitatea noilor prevederi cu dreptul european, cerințele constituționale de protecție a mediului și politica energetică națională, dar și respectarea clarității și predictibilității legii.
Riscuri pentru implementarea planurilor de mediu
Șeful statului atrage atenția asupra riscului ca, prin introducerea unor condiționalități precum dependența retragerii capacităților poluante de realizarea unor alternative cu termene nedeterminate, măsura de reducere a impactului asupra mediului să își piardă din eficacitate. Această intervenție legislativă ar putea depăși simpla adaptare a politicilor publice, afectând însăși cadrul normativ pentru îndeplinirea obligațiilor constituționale privind protecția mediului.
În acest context, Klaus Iohannis subliniază că, independent de obligațiile europene sau de PNRR, legea trebuie analizată prin prisma articolelor 35 și 135 alineatul (2) litera e) din Constituție. Aceste articole stabilesc un standard autonom de protecție a mediului, care limitează marja de apreciere a legiuitorului în alegerea instrumentelor de realizare a acestei protecții.
Decarbonizarea, esențială pentru echilibrul ecologic
Decarbonizarea sectorului energetic este considerată un domeniu concret în care acest standard constituțional trebuie respectat. Retragerea centralelor poluante este văzută ca o măsură legislativă prin care statul poate reduce efectele negative asupra mediului. Prin urmare, dacă legea creează incertitudine sau amână realizarea efectivă a măsurilor de protecție a mediului, fără garanții legislative suficiente, ea este susceptibilă de a contrazice Constituția.
Critica subsidiară prezentată de președinte nu invocă o obligație constituțională explicită de „decarbonizare”, ci faptul că soluțiile legislative adoptate în acest domeniu trebuie să rămână compatibile cu obligațiile constituționale autonome de protecție a mediului și de menținere a echilibrului ecologic. Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență privind decarbonizarea sectorului energetic a fost transmisă președintelui pentru promulgare pe 7 august.
Sursa: Digi24
