Creșterea prețului gazelor, amortizată temporar în România, avertizează un expert
Creșterea cu 40% a prețului gazelor naturale la hub-ul TTF din Amsterdam, principalul punct de referință european, este resimțită și în România, dar efectele sunt, deocamdată, atenuate prin politici interne. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, atrage atenția că presiunea asupra industriei, inflației și economiei va crește inevitabil dacă tensiunile pe piața energetică vor persista.
Situația a fost analizată de specialist, care a explicat modul în care mecanismele interne influențează direct capacitatea României de a face față volatilității prețurilor. În prezent, țara noastră beneficiază de o combinație de măsuri care amortizează șocul.
Plafoane și producție internă, principalele instrumente de protecție
Principalul atuu al României în fața creșterilor de prețuri la gaze este, pentru moment, producția internă. Aceasta este completată de mecanisme de plafonare a prețurilor, menite să protejeze consumatorii și companiile de impactul imediat al fluctuațiilor de pe piața internațională. „Explozia de 40% a TTF (benchmark-ul european de referință pentru gazele naturale tranzacționate) nu este, momentan, resimțită în intensitate maximă de consumatorii din România, dar asta nu înseamnă că suntem imuni”, a precizat Dumitru Chisăliță.
Strategia de a menține prețurile sub control include, de asemenea, intervenții legislative și administrative care urmăresc stabilizarea pieței interne. Aceste măsuri, deși utile pe termen scurt, nu rezolvă însă problema de fond a dependenței de importuri și a expunerii la fluctuațiile externe.
Riscuri pe termen lung
Expertul menționează că, în ciuda măsurilor de protecție, presiunea asupra economiei românești va crește pe măsură ce criza energetică globală persistă. „Dacă tensiunile vor continua, presiunea pe industrie, inflație și economie va deveni inevitabilă”, avertizează Dumitru Chisăliță. Această presiune se va manifesta prin creșterea costurilor de producție, impactul asupra prețurilor de consum și, implicit, prin scăderea puterii de cumpărare a populației.
În acest context, este crucială identificarea unor soluții pe termen lung care să vizeze diversificarea surselor de aprovizionare, dezvoltarea producției interne și îmbunătățirea eficienței energetice. România se confruntă cu o serie de provocări, dar și cu oportunități în gestionarea crizei energetice.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat recent că Guvernul analizează posibilitatea de a extinde schema de sprijin pentru consumatorii vulnerabili după luna martie 2024, inclusiv prin alocarea de fonduri suplimentare.
Sursa: G4Media
