Conform Libertatea: Blocaj politic la 60 de zile de la prima nominalizare eșuată
La finalul săptămânii trecute s-au împlinit 60 de zile de la momentul în care prima nominalizare de premier a eșuat în Parlament, mai precis Guvernul Veștea. Cabinetul condus de Eugen Tomac nu a fost luat în considerare în ecuația politică a alegerilor anticipate, deoarece fostul lider PMP nu a dus până la capăt procesul de obținere a votului de învestitură.
Potrivit Constituției, Președintele nu este obligat, dar are posibilitatea de a dizolva Parlamentul dacă cel puțin doi premieri propuși nu reușesc să obțină votul de încredere al deputaților și senatorilor în termen de 60 de zile de la prima tentativă. În acest context, președintele Klaus Iohannis poate reitera propunerea lui Eugen Tomac sau poate accepta una dintre nominalizările partidelor parlamentare. Dacă o propunere de premier trece de votul de învestitură, se va forma un guvern cu puteri depline. În caz contrar, șeful statului are libertatea de a semna decretul de dizolvare a Parlamentului, după consultarea liderilor politici.
În ipoteza dizolvării Parlamentului, alegeri pentru un nou legislativ ar trebui organizate în termen de 90 de zile. Aceasta ar reprezenta o premieră în istoria politică a României. Responsabilitatea deciziei revine președintelui Iohannis, care poate opta fie pentru o atitudine curajoasă, impunând un premier și asumându-și riscul anticipatelor, fie pentru a aștepta un consens între partide privind formarea unei majorități parlamentare.
Calcule de culise pentru formarea guvernului
La nivel parlamentar, nici la peste 100 de zile de la demiterea lui Ilie Bolojan, nu se conturează o majoritate clară, existând mai multe scenarii vehiculate în culise. Unul dintre acestea vizează posibilitatea desemnării unui prim-ministru independent sau tehnocrat, alături de o echipă similară, formată din persoane cunoscute pentru expertiza lor, nu neapărat lipsite de afilieri politice, dar recunoscute ca apropiate unor anumite formațiuni. Această variantă ar fi acceptabilă pentru PNL, conform unor surse liberale. Pe de altă parte, PSD nu ar agrea susținerea unei echipe în care propriii membri nu sunt prezenți.
Un al doilea scenariu ia în calcul un Guvern condus de Vasile Grindeanu, a cărui învestitură ar depinde de sprijinul UDMR. Surse politice indică eforturi susținute din partea PSD în ultimele săptămâni pentru refacerea relației cu UDMR. Totuși, obținerea celor 233 de voturi necesare pentru învestitură rămâne o provocare. PSD și UDMR dispun împreună de 158 de voturi. Adăugând cei 16 parlamentari proveniți din aripa „puciștilor” din PNL, totalul ar ajunge la 184 de voturi. Se estimează că PSD ar putea atrage sprijinul a 14-15 aleși din partea minorităților naționale, însă obținerea voturilor rămase până la pragul de 233 ar necesita atragerea susținerii din partea parlamentarilor neafiliați sau a formațiunilor considerate suveraniste. Această aliniere ar crea o dilemă pentru UDMR, având în vedere asocierea cu aleși din partide cu accente naționaliste și xenofobe.
Varianta guvernului minoritar PNL-USR-udmr
O a treia perspectivă explorează posibilitatea unui premier propus de un trio format din PNL, USR și UDMR, similar cu nominalizarea lui Siegfried Mureșan. Însă și această variantă se confruntă cu dificultatea lipsei unei majorități parlamentare stabile. Cele trei formațiuni însumează aproximativ 150 de voturi, mai ales că liberalii, cel puțin momentan, nu se bazează pe sprijinul aripii „puciște” din partid.
Situația actuală subliniază fragilitatea alianțelor politice și dificultatea de a construi un consens necesar pentru formarea unui nou guvern, lăsând țara într-un impas politic.
Sursa: Libertatea
