Epidemia de rujeolă din România, cea mai gravă din Uniunea Europeană, scoate la iveală probleme profunde în sistemul medical, cu rate de vaccinare alarmant de scăzute și sute de mii de cazuri înregistrate. O criză de sănătate publică se profilează, punând presiune pe spitale și expunând vulnerabilitățile unei populații care nu este suficient protejată.
Un sistem medical sub presiune
În Săcele, un oraș din Transilvania, aglomerația din clinica medicală este o imagine obișnuită. Mirela Csabai, unul dintre cei șapte medici generaliști care deservesc peste 30.000 de locuitori, se confruntă cu un aflux constant de pacienți. Rujeola, o boală aparent eradicată în multe țări, a revenit cu forță în România, provocând o criză de proporții. În 2024, epidemia a generat peste 35.000 de cazuri și zeci de decese, majoritatea în rândul copiilor nevaccinați.
Situația este critică, cu rate de vaccinare mult sub pragul necesar pentru imunitatea colectivă. Prima doză de vaccin ROR (rujeolă, oreion, rubeolă) este recomandată între 14 și 18 luni, dar acoperirea rămâne insuficientă. În unele comunități, rata de vaccinare scade dramatic, accentuând riscul de noi focare.
Cauzele crizei: sărăcie și reticență
Prăbușirea vaccinării are multiple cauze. Sărăcia, lipsa accesului la servicii medicale și dezinformarea joacă un rol important. Casandra Stoica, o mamă din comunitatea romă din Brașov, a fost martora directă a efectelor rujeolei asupra copiilor ei. Dar dificultățile de a respecta programul de vaccinare sunt mari din cauza condițiilor precare de viață.
Gabriela Alexandrescu, directoarea de țară a organizației Salvați Copiii, subliniază că și cauzele structurale contribuie la criză. „Sărăcia, deșerturile medicale și medicii de familie fără timpul sau resursele necesare pentru a consilia familiile ezitante”, explică ea. În plus, responsabilitatea vaccinării a fost transferată în totalitate medicilor de familie, punând o presiune suplimentară pe un sistem deja suprasolicitat.
Răspunsuri și soluții pentru viitor
Mihai Negrea, epidemiolog din Târgu Mureș, subliniază că pe lângă reticența față de vaccinare, proasta gestionare a sistemului contribuie la scăderea ratelor. Simplificarea accesului la vaccinare și extinderea dreptului de vaccinare la mai mulți medici sunt măsuri esențiale. De asemenea, trebuie luate măsuri pentru a combate dezinformarea și a crește încrederea în vaccinuri.
La nivel național, autoritățile au recunoscut gravitatea crizei. Medicii de familie și specialiștii în sănătate publică fac eforturi pentru a convinge părinții să își vaccineze copiii. Doctorul Gabriel Lăzăroiu-Nistor, medic infecționist la Institutul Matei Balș din București, este pesimist: „Având în vedere ratele de vaccinare atât de scăzute, el se așteaptă în curând la o altă epidemie gravă.”
