Premierul ceh Andrej Babis a declarat luni că planul președintelui american Donald Trump de a anexa insula Groenlanda nu are fundament de legitimitate, poziție care evidențiază diferențele ferme în abordarea relațiilor internaționale ale statului ceh și ale Statelor Unite. În același timp, oficialul ceh a precizat clar că nu va susține inițiativa făcută de Washington, nici nu va participa la eforturile altor țări europene de a sprijini Danemarca în menținerea suveranității asupra insulei arctice.
Această declarație survine într-un context geopolitic în care Greenland, cu o suprafață de peste 2,1 milioane de kilometri pătrați, reprezintă un teritoriu de interes pentru marile puteri ale lumii. Strategiile globale pentru resurse, dar și pentru poziționare militară, fac din această insulă o zonă de influență extrem de disputată. Ideea lui Trump de a achiziționa Groenlanda, vehiculată în 2019, a generat controverse și reacții tumultoase atât din partea danezilor, cât și din cele ale unor oficiali europeni.
Cehii și poziția lor față de intențiile americane
Andrej Babis și-a exprimat clar poziția față de aceasta inițiativă, afirmând că regardă cu scepticism planurile SUA, pe fondul unei percepții de interferență nejustificată în afacerile teritoriale ale Danemarcei. „Nu o pot sprijini, pentru că aceste planuri sunt lipsite de fundament juridic și contravin principiilor de respect pentru integritatea teritorială a unei națiuni suverane”, a spus premierul ceh. În același timp, el a subliniat că Republica Cehă nu intenționează să se implice în disputele geopolitice ale altora, preferând o poziție neutră și angajată în dialogul diplomatic.
Această poziție contrastează cu ceea ce s-a perceput ca fiind tendința unor state europene de a fi mai deschise față de posibilele implicări ale Statelor Unite în continent, în special în contextul tensiunilor din strategically importante zone arctice. Babis a insistat însă că dreptele tratative internaționale trebuie să fie ghidate de respect reciproc și de respect pentru suveranitatea statelor, în spiritul normelor dreptului internațional.
Contextul geopolitic și implicațiile așteptate
Discuția despre Groenlanda nu este nouă, însă reiterează cât de mult contează această insulă în echilibrul geopolitic mondial, în special în perioada în care resursele naturale și rutele maritime devin din ce în ce mai importante. Terenul de joc pentru marile puteri s-a extins, timp ce suveranitatea asupra Groenlandse rămâne un punct sensibil, Danemarca fiind, pentru moment, în centrul acestor dispute.
Guvernul danez a reiterat recent că insula este un teritoriu suveran danez, iar orice încercare de achiziție sau de schimbare a statutului său trebuie să se desfășoare în conformitate cu legislația internațională și cu acordurile existente. În același timp, Uniunea Europeană, deși nu are o poziție oficială solidă în această dispută, urmărește atent evoluțiile, promovând dialogul și respectul pentru cadrul legal internațional.
În privința circumstanțelor actuale, planul lui Donald Trump pare a fi o inițiativă personală, care nu a beneficiat de sprijin internațional și a fost întâmpinată cu scepticism din partea aliaților tradiționali ai SUA, precum și din partea partenerilor europeni. Rămâne de văzut dacă această temă va reveni în atenția politică în viitorul apropiat sau dacă va fi îngropată de alte subiecte din agenda globală.
Pe măsură ce tensiunile legate de Arctic devin mai intense, și alte țări vor urmări cu atenție reacțiile internaționale, în încercarea de a-și proteja interesele strategice și resursele naturale din această regiune a globului. Întrebarea nu este doar despre Groenlanda, ci despre modul în care statele majore se vor angaja în gestionarea unei zone cu potențial imens de resurse și de influență geopolitică, într-o perioadă în care alianțele și suveranitatea trebuie reevaluate în contextul noilor provocări globale.
