Premierul Ilie Bolojan: O măsură dificil de implementat pentru protejarea tinerilor online
Deși preocuparea pentru siguranța copiilor în mediul digital a crescut în ultimii ani, poziția oficială a autorităților române în privința interzicerii accesului minorilor sub 16 ani pe rețelele sociale este clară: această măsură nu pare a fi realizabilă în forma sa actuală. Premierul Ilie Bolojan a exprimat recent scepticism cu privire la eficiența unei astfel de interdicții, argumentând că „copiii au abilități suficiente pentru a ocoli astfel de restricții”, ceea ce ridică întrebări despre fezabilitatea ideii în practică.
Eșecul predictibil al unei măsuri restrictive
În opinia premierului, încercările de a introduce limite dure asupra accesului minorilor pe platformele online se lovesc de complexitatea comportamentului tinerilor și de rapiditatea cu care aceștia găsesc soluții pentru a ocoli restricțiile. „E greu azi să iei o măsură care să pună în practică o astfel de măsură”, a declarat oficialul într-un interviu recent, subliniind că majoritatea elevilor sau adolescenților dezvoltă metode și strategii pentru a evita filtrele și blocajele impuse de părinți sau autorități.
Această atitudine reflectă o perspectivă realistă asupra dificultăților din implementarea unor politici restrictive în era digitală, unde accesul la informații se face, adesea, prin soluții adaptive și rapide. În lipsa unei alternative eficiente, autoritățile pot fi tentate să investească în campanii de conștientizare și educație asupra utilizării responsabile a internetului, mai degrabă decât în restricții dure, dificil de aplicat și de monitorizat.
Contextul legislației și al protecției tinerilor în mediul online
Discuția despre său eventuale restricții vine într-un moment în care legislația națională și europeană încearcă să țină pasul cu provocările lentoare ale mediului digital. În ultimii ani, au fost adoptate măsuri menite să protejeze minorii de conținut periculos, cyberbullying sau dependența de social media. Însă, aceste inițiative se concentrează mai mult pe reglementări și pe responsabilitatea operatorilor de platforme, decât pe restricțiile impuse direct utilizatorilor tineri.
Experții în siguranța online atrag atenția că soluțiile trebuie să fie multidimensionale, implicând atât educația digitală în școli, cât și implicarea părinților și a comunităților locale. În acest context, ideea de a limita complet accesul tinerilor pe rețele sociale a fost criticată chiar de psihologi și specialiști în educație, care afirmă că această abordare nu poate fi universală sau durabilă.
Ce urmează pentru protecția tinerilor online?
Deși măsurile restrictive sunt considerate dificil de aplicat, autoritățile continuă să caute soluții eficiente pentru a proteja tinerii. O abordare mai realistă și mai sustenabilă pare să fie concentrare pe educație și conștientizare, dar și pe crearea unor reguli stricte pentru platforme de socializare, menite să limiteze expunerea minorilor la conținut danderos sau să le ofere instrumente pentru auto-protecție.
Recent, s-au auzit și voci din mediul tehnologic care propun dezvoltarea de tehnologii mai avansate de moderare și control parental digital. Însă, în lipsa unei legislații cu adevărat eficiente și a unei responsabilizări a platformelor, aceste soluții rămân doar parțial implementabile.
În final, politicienii și specialiștii din domeniul digital continuă să se confrunte cu întrebarea dacă și cum poate fi reală protecția tinerilor în mediul online fără a afecta libertatea de exprimare și accesul la informație. În timp ce pentru unii interdicțiile stricte ar putea părea o soluție rapidă, pentru alții doar o utopie, realitatea din teren ne arată că e nevoie de o strategie complexă, adaptată la rapiditatea și particularitățile evoluției digitale.
