Premierul Ilie Bolojan a anunțat, într-o conferință de presă susținută miercuri, o serie de măsuri menite să simplifice procesul de avizare a marilor investiții, o temă tot mai discutată în contextul eforturilor Guvernului de a impulsiona economia și de a atrage capital străin. În centrul acestor schimbări se află simplificarea cadrului procedural pentru investitori, inclusiv majorarea pragului de la care este activată necesitatea evaluării de către Comisia pentru Evaluarea Investițiilor Străine (CEISD).
Obiectivul principal: eficientizarea procesului de autorizare
Prim-ministrul a precizat fără ocolișuri că măsura principală presupune creșterea pragului de investiție pentru care este necesară avizarea oficială a CEISD, de la 2 milioane de euro la 5 milioane de euro. “Această majorare va reduce semnificativ numărul de proiecte care necesită avizare, astfel încât investițiile să poată fi implementate mai rapid și fără birocrație excesivă”, a explicat Bolojan. În practică, acest lucru va însemna că proiectele cu valoare cuprinsă între 2 și 5 milioane de euro nu vor mai trebui să parcurgă procesul de evaluare specifice, ci vor putea fi autorizate într-un termen mult mai scurt, ceea ce ar putea atrage mai mulți investitori în țară.
Această măsură face parte dintr-un plan mai amplu al Executivului, menită să dovedească angajamentul față de mediul de afaceri și să elimine obstacolele administrative care, în ultimii ani, au fost percepute drept un impediment în calea dezvoltării proiectelor mari de investiții. Creșterea pragului de evaluare reprezintă o încercare de a deinhiba birocrația și de a face procesul de autorizare mai transparent și mai predictibil pentru investitori, atât din țară, cât și străini.
Contextul trecut și provocările actuale din domeniul investițiilor
În ultimii ani, România s-a confruntat cu criticile legate de întârzierile în aprobarea proiectelor majore, precum și de volumul redus al veniturilor din investiții străine comparativ cu potențialul țării. Deși în anumite perioade s-au făcut pași importanți în atragerea capitalurilor, procesul administrativ a rămas un punct sensibil, influențând în mod direct climatul investițional. În plus, pandemia de COVID-19 și incertitudinile economice globale au stârnit îngrijorări în mediul de afaceri, accentuând nevoia de reforme.
De asemenea, strategia guvernamentală urmărește și crearea unei atmosfere favorabile pentru inițiativele din sectorul privat, susținând dezvoltarea infrastructurii sau a capacităților tehnologice. În acest context, reducerea birocrației și accelerarea procesului de aprobare sunt pași necesari pentru competitivitatea economică a României în regiune.
Implicațiile pentru mediul de afaceri și perspectivele viitoare
Eliberarea de anumite bariere administrative va avea, cel mai probabil, multiple efecte pozitive. Antreprenorii și investitorii vor putea demara proiecte mari mai rapid, ceea ce, pe termen lung, ar putea duce la creșteri ale cifrelor de afaceri și ale numărului de locuri de muncă în sectoarele vizate. De asemenea, simplificările vizează și reducerea costurilor operaționale, un aspect foarte apreciat în contextul competitivității globale.
Deși măsura a fost salutată ca un pas în direcția bună, reprezintă doar o parte dintr-un pachet mai amplu de reforme administrative și legislative, pe care Guvernul intenționează să îl finalizeze în următoarea perioadă. În următorii ani, se așteaptă ca aceste măsuri să fie completate de alte inițiative menite să stimuleze investițiile, precum facilități fiscale și programe de susținere pentru startup-uri și proiecte inovatoare.
În final, anunțul premierului Ilie Bolojan reflectă clar angajamentul Guvernului de a transforma România într-un mediu mai prietenos pentru investitori, sporind șansele ca țara să devină o destinație atractivă pentru capitalul străin, în contextul competiției acerbe din regiune. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor aduce rezultatele urmărite și dacă vor fi susținute de alte reforme concrete, astfel încât economia românească să-și atingă adevăratul potențial.
