Premierul Ilie Bolojan ia pulsul administrației locale în criza spitalelor municipale de urgență
Premierul Ilie Bolojan a solicitat marți consultări speciale cu primarii celor mai importante municipii din țară, într-un efort clar de a găsi soluții responsabile pentru gestionarea spitalelor de urgență administrate direct de autoritățile locale. Întâlnirea de la Palatul Victoria, organizată la inițiativa edililor, scoate în evidență gravitatea și complexitatea situației din sistemul hospitalsan, dar și preocuparea Guvernului și a autorităților locale pentru stabilitatea serviciilor medicale de urgență.
O întâlnire de urgență în contextul crizei spitalicești
În ultimul an, numeroase municipii s-au confruntat cu probleme grave legate de funcționarea spitalelor de urgență, de la lipsa personalului și a fondurilor până la dotarea insuficientă sau învechită. În multe cazuri, aceste unități sunt administrate de autoritățile locale, însă situația devine tot mai dificilă odată cu creșterea numărului de pacienti, criza sanitară persistentă și multiplele provocări generate de pandemie.
Premierul Ilie Bolojan și-a exprimat disponibilitatea de a asculta și de a găsi soluții împreună cu primarii, pentru a asigura continuitatea și calitatea serviciilor medicale de urgență. “Am vrut să avem o discuție sinceră și constructivă despre cum putem colabora, pentru a nu lăsa spitalelor municipale de urgență să se autodistrugă în condiții de lipsuri și de incertitudine”, a declarat liderul guvernamental după întâlnire.
Primarii pun în discuție responsabilități și resurse
Dintre primarii prezenți la discuții, se evidențiază expertiza edililor din municipiile Roman, Moinești, Bârlad, Pașcani și Petroșani, care au adus în discuție problemele concrete cu care se confruntă spitalicele locale. În special, primarii din partide precum PNL și PSD au arătat că autoritatea locală are responsabilitatea administrativă, dar resursele financiare sunt insuficiente pentru acoperirea nevoilor de urgență, inclusiv pentru salarii, infrastructură medicală și echipamente.
La rândul lor, reprezentanții Guvernului au arătat deschidere la dialog, dar au accentuat că o soluție durabilă va implica și colaborarea între niveluri de guvernare și o reevaluare a modului în care sunt repartizate fondurile pentru sănătate. Cu toate că nu s-au anunțat decizii concrete la finalul întâlnirii, premierul Bolojan a indicat că urmează să fie discutate mecanisme de sprijin, inclusiv posibile fonduri speciale pentru modernizarea spitalelor municipale.
Sporirea responsabilității și a resurselor pentru sănătate
Contextul actual arată clar că problema spitalelor de urgență din administrația locală nu mai poate fi ignorată. În ultimii ani, sistemul a fost adesea cerut să găsească soluții pe cont propriu, însă criza sanitară a evidențiat limitele acestui model. În plus, dacă în trecut autoritățile locale au avut un rol limitat în gestionarea resurselor, acum presiunea este mare pentru a asigura continuitatea și calitatea serviciilor de urgență.
Reuniunea de marți este, pentru mulți observatori, un semn clar că guvernul încearcă să-și asume responsabilități mai mari în domeniul sănătății, dar și că administrațiile locale sunt pregătite să-și asume un rol activ în sprijinirea sistemului spitalicesc. Se pregătesc o serie de pași politici și financiari pentru a putea fi depășite obstacolele din teren, iar pe termen mediu, este de așteptat o reevaluare a parteneriatelor și a mecanismelor de finanțare.
Într-un moment în care criza sanitară nu dă semne de a se estompa, astfel de consultări ar putea deveni frecvente, iar prioritatea guvernanților va fi să asigure reziliența infrastructurii medicale, în special în zonele unde sănătatea locală reprezintă un adevărat front de apărare al întregii țări.
