Premieră teatrală la București: „Ulciorul sfărâmat” intră în scenă la Teatrul Stela Popescu
Teatrul Stela Popescu din Capitală pregătește pentru public o premieră care promite să atragă atenția iubitorilor de teatru și analiticilor pasionați de complexitatea morală a societății. Începând cu zilele de 18 și 19 februarie, de la ora 19:00, va avea loc reprezentația piesei „Ulciorul sfărâmat”, o adaptare după celebrul text al lui Heinrich von Kleist, în regia talentatului Gelu Colceag. Spectacolul analizează fenomenele de duplicitate, corupție și ipocrizie ce se ascund în spatele fațadelor autoritare și instituționale.
Piesa, de fapt o critică subtilă a mecanismelor sociale și judiciare, explorează situația unui judecător ajuns să fie, în secret, propriul său acuzat. Kleist construiește un studiu al instinctului de conservare, în care zidurile de protecție ale statului și ale funcției devin, de fapt, aliatul adevărului distorsionat. Judecătorul Adam, prins între responsabilitate și tentația de a se acoperi pe sine, este protagonistul unui spectacol care dezvăluie cât de fragilă poate fi moralitatea în fața puterii și a intereselor personale.
Gelu Colceag, regizor cu experiență în interpretarea textelor clasice, mărturisește că această piesă reprezintă o oportunitate pentru tehnica sa de a descoperi multiplele straturi ale teatrului. „Această piesă are multe straturi. E o muncă de arheologie teatrală și mă gândesc la faptul că asemenea texte îți oferă posibilitatea de a descoperi felul în care natura exista în acel timp. Mă interesează aceste mai multe straturi, pentru că, pe măsură ce sapi, descoperi similitudini, descoperi că lucrurile sunt ciclice și revin aceleași probleme,” a spus el.
Spectacolul durează aproximativ două ore și este recomandat celor de peste 14 ani, fiind o experiență atât pentru intelect, cât și pentru conștiința civică. Biletele pot fi achiziționate online, direct de pe site-ul teatrului sau de la casa de bilete din strada Batiștei nr. 14.
Patru reprezentații dedicate lui Johann Strauss la Teatrul „Ion Dacian”: povestea muzicii și a pasiunii pentru operetă
În paralel, Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” anunță pentru luna februarie o serie de patru spectacole dedicate marii figuri a muzicii uverturii și operetei, Johann Strauss. Programul începe în zilele de 5 și 6 februarie cu „Voievodul Țiganilor”, o operetă în trei acte compusă de fiul celebrului compozitor austriac, după un libret de Ignaz Schnitzer. Premiera mondiale avut loc în 1885 în Viena, la Theater an der Wien, iar primul spectacol în România, la Teatrul Național din București, a fost în 1890.
„Voievodul Țiganilor” aduce pe scenă povești din zona exilului și a libertății, plasată în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, pe domeniile exilatului Barinkay. Atmosfera de epocă se împletește cu pasiunea pentru muzică, într-un univers plin de culoare și romantism, specific stilului lui Strauss.
Urmează „Prințesa Circului”, revenind în repertoriul Teatrului „Ion Dacian” pe 12 și 13 februarie. Bazată pe povestea enigmaticului „Mister X”, această operetă în trei acte, semnată de Emmerich Kalman, a avut premiera în 1926 la Viena și a fost foarte bine primită de public, fiind relativ frecvent reprezentată în ultimii ani. Spectacolul promite să aducă pe scenă energia specifică și farmecul jazz-ului anilor ’20, captivând iubitorii de muzică și nostalgia trecutului.
Pe lângă aceste spectacole, programul pentru această perioadă include și alte opere semnificative pentru repertoriul național, menite să reinterpreteze tradiția și să promoveze valorile muzicii clasice. Buletinul de București a oferit recent o prezentare detaliată a acestui program, fiind o ocazie pentru public să se familiarizeze cu un sezon plin de muzică și artă scenică de calitate.
Perspectivele pentru următoarele luni indică un interes tot mai crescut pentru spectacolul cultural din București, în special pentru proiecte care îmbină valorile tradiției cu modernitatea interpretării. În timp ce teatrul și opereta câștigă teren, rămâne de văzut ce alte surprize pregătesc instituțiile culturale ale capitalei în continuare.
