Conform Descopera: Noi dovezi sugerează că Erupția Vezuviului ar fi avut loc în toamnă, sfidând data tradițională de 24 august 79 d.Hr. Arheologii au descoperit mulaje ale victimelor din Pompeii, care prezintă urme de haine groase din lână, un detaliu ce ridică noi semne de întrebare în privința momentului exact al catastrofei.
Hainele victimelor, o nouă piesă în puzzle-ul datei
Cercetătorii de la Universitatea din Valencia au examinat 14 mulaje ale victimelor erupției. Analiza lor a relevat prezența unor țesături din lână la cel puțin patru dintre indivizi, indicând purtarea unor tunici și mantii. Această descoperire, prezentată recent la un congres internațional, vine să completeze un șir de indicii arheologice care înclină balanța spre o dată din toamnă, și nu spre mijlocul verii.
De mult timp, data de 24 august 79 d.Hr. a fost considerată oficială, bazată pe o scrisoare celebră a lui Pliniu cel Tânăr către istoricul Tacitus. Totuși, versiunile medievale ale acestei scrisori prezintă variații, iar descoperirile recente din Pompeii au alimentat dezbaterea.
Indicii din Pompeii, de la inscripții la fructe de sezon
În anul 2018, o inscripție din cărbune, descoperită pe un zid din Pompeii, a schimbat cursul discuției. Aceasta menționa „a 16-a zi înainte de calendele lui noiembrie”, echivalentul zilei de 17 octombrie în calendarul modern. Deși inscripția ar fi putut fi ulterioară erupției, fragilitatea materialului sugerează că a fost realizată recent, implicând că orașul nu putea fi deja îngropat sub cenușă în august.
Alte dovezi converg spre toamnă: descoperirea unor fructe specifice sezonului, precum nuci, smochine uscate, rodii și castane. De asemenea, în locuințe au fost găsite recipiente cu vin în proces de fermentare, un stadiu al producției asociat perioadei de după recoltarea strugurilor. Un studiu publicat în 2022 a indicat intervalul 24-25 octombrie ca fiind cel mai probabil, o ipoteză susținută și de Institutul Național de Geofizică și Vulcanologie din Italia (INGV).
Rolul lânii în lumea romană și explicații alternative
Prezența hainelor din lână nu este neapărat o dovadă incontestabilă a unei erupții în lunile reci. Lâna era un material textil des utilizat în lumea romană, apreciat pentru rezistență și costul relativ scăzut, indiferent de anotimp. Bumbacul, inul și mătasea existau, dar erau adesea mai delicate sau mai greu accesibile.
Cercetătorii iau în considerare și posibilitatea ca hainele groase să fi oferit o formă de protecție împotriva cenușii și gazelor toxice degajate în timpul erupției. Totuși, aceste argumente nu rezolvă definitiv enigma.
Metoda mulajelor, dezvoltată de arheologul Giuseppe Fiorelli în secolul al XIX-lea, presupune umplerea spațiului rămas în cenușa întărită după descompunerea corpului cu ipsos. Aceste mulaje au păstrat forma victimelor, oferind uneori detalii despre vestimentația lor. Analiza recentă a 14 astfel de mulaje a evidențiat urmele țesăturilor, confirmând utilizarea lânii.
Niciun element singular nu oferă o certitudine absolută. Inscripția din octombrie, fructele de toamnă, vinul în curs de fermentare și hainele din lână, privite împreună, conturează însă o imagine a unei erupții care ar fi avut loc cel mai probabil în toamnă. Data de 24-25 octombrie 79 d.Hr. rămâne propunerea cea mai bine susținută în cercetarea vulcanologică recentă, deși dezbaterile continuă.
Sursa: Descopera
