Acasă / Sănătate / Poluarea aerului deteriorează capacitatea furnicilor de a comunica și de a supraviețui Un studiu recent, realizat de cercetători de la Max Planck Institute din Germania, arată că poluarea aerului cauzată de activitățile umane perturbă grav modul în care furnicile comunică
Sănătate

Poluarea aerului deteriorează capacitatea furnicilor de a comunica și de a supraviețui Un studiu recent, realizat de cercetători de la Max Planck Institute din Germania, arată că poluarea aerului cauzată de activitățile umane perturbă grav modul în care furnicile comunică

5 martie 2026
Poluarea aerului deteriorează capacitatea furnicilor de a comunica și de a supraviețui Un studiu recent, realizat de cercetători de la Max Planck Institute din Germania, arată că poluarea aerului cauzată de activitățile umane perturbă grav modul în care furnicile comunică

Poluarea aerului deteriorează capacitatea furnicilor de a comunica și de a supraviețui

Un studiu recent, realizat de cercetători de la Max Planck Institute din Germania, arată că poluarea aerului cauzată de activitățile umane perturbă grav modul în care furnicile comunică. Mirosul este crucial pentru organizarea unei colonii de furnici, fiecare individ având un „ecuson” chimic sub forma unor hidrocarburi odorante, care indică apartenența la grup. Cercetările au evidențiat efectele dăunătoare ale ozonului, un poluant comun în mediul urban, asupra acestei forme de comunicare esențiale pentru supraviețuirea speciilor.

Parfumul specific fiecărei specii de furnici este alcătuit din alcani stabili și un amestec de alchene, caracteristic fiecărei colonii. Problema principală este că alchenele reacționează ușor cu ozonul, un poluant oxidant al cărui nivel a crescut în atmosfera din cauza activităților umane. În zonele din afara orașelor, concentrația de ozon este, de obicei, de aproximativ 10 părți per miliard, în timp ce în mediul urban poate varia între 30 și 200 de părți per miliard, în funcție de gradul de poluare.

Efectele catastrofale ale ozonului asupra coloniilor de furnici

Echipa de cercetare a expus furnici din șase specii diferite la aer poluat cu ozon, în concentrație de 100 de părți per miliard. Această valoare este similară cu cea întâlnită în orașele poluate în timpul verii. Rezultatele au confirmat ipoteza inițială, conform căreia poluarea aerului afectează simțurile furnicilor. Doar 20 de minute de expunere la nivelurile urbane de ozon au fost suficiente pentru a degrada alchenele din stratul de hidrocarburi cuticulare. De asemenea, au afectat capacitatea furnicilor de a distinge între membrii coloniei și intruși.

Degradarea alchenelor a fost observată la toate cele șase specii analizate. În cazul a cinci dintre ele, recunoașterea dintre membrii aceleiași colonii a fost atât de afectată, încât furnicile și-au amenințat și atacat proprii parteneri expuși la ozon. „Ne așteptam ca expunerea la ozon să afecteze recunoașterea între membrii, deoarece știam că furnicile poartă pe corp cantități, chiar dacă mici, de alchene ușor degradabile. Totuși, ne-a surprins amploarea schimbării comportamentale după expunerea la ozon. Se pare că, în ciuda cantității reduse, alchenele sunt extrem de importante pentru specificitatea mirosului coloniei”, a explicat Markus Knaden, ecolog chimist, unul dintre autorii studiului.

Implicațiile studiului și importanța furnicilor în ecosistem

Într-un experiment separat, colonii mici, dar funcționale, împreună cu larvele de care aveau grijă, au fost expuse la niveluri urbane de ozon. Poluarea a perturbat comportamentul de îngrijire a puietului, ducând la moartea larvelor, conform datelor colectate. La nivel global, există aproximativ 30.000 de specii de furnici, iar oamenii de știință estimează că biomasa lor totală este comparabilă cu cea a tuturor păsărilor și mamiferelor la un loc. Aceste insecte sunt esențiale pentru sănătatea ecosistemelor, deoarece afânează solul, răspândesc semințe și contribuie la curățarea mediului.

Autorii studiului subliniază că poluanții oxidanți, cum ar fi ozonul, au fost deja asociați cu perturbarea interacțiunilor dintre flori și polenizatori, precum și cu alterarea comunicării prin feromoni sexuali la mai multe specii de muște. Datele sugerează că efectele negative ar putea fi și mai extinse, punând în pericol funcționarea coloniilor eusociale. Studiul a fost publicat în revista științifică Proceedings of the National Academy of Sciences.

Sursa: Descopera

Articole similare