Poluanții eterni, o prezență invizibilă și omniprezentă în viețile noastre, ar putea reprezenta o povară economică de proporții pentru Uniunea Europeană, dacă e să ne luăm după cele mai recente estimări. Potrivit unui raport elaborat la cererea comisiei europene și publicat recent, impactul costurilor pentru gestionarea și remedierea efectelor acestor substanțe chimice persistente poate ajunge până la 1.700 de miliarde de euro până în anul 2050. Această cifră astronomică ridică noi semne de întrebare legate de nivelul de pericol și de strategiile de protecție în fața poluării cu PFAS (substanțe perfluorinate și polyfluorinate), considerate “poluanți eterni” deoarece se descompun foarte greu în mediul înconjurător.
Un pericol în pragul expansiunii, cu efecte asupra sănătății și economiei
PFAS-ii, adesea numiți și “chimicale nemuritoare”, sunt folosiți pe scară largă în diverse produse de consum, de la ustensile de gătit antiaderente, la textile, echipamente de protecție și chiar în industria farmaceutică. Aceasta le face omniprezenți, dar și extrem de periculoși. Odată ce ajung în mediu, acești poluanți pot rămâne acolo pentru decenii, contaminând apa potabilă, solul și chiar produsele alimentare.
Impactul asupra sănătății publice devine din ce în ce mai alarmant. Numeroase studii au legat expunerea la PFAS de diverse afecțiuni, de la tulburări hormonale, probleme de fertilitate și până la anumite tipuri de cancer. În plus, aceste substanțe pot ajunge în corpul uman prin contact direct sau consum, acumulându-se în organism și provocând efecte pe termen lung dificil de estimat și de controlat.
Costuri economice de anvergură, cu implicații pentru politici și reglementări
Estimarea costurilor generate de poluanții eterni nu este doar o chestiune de sănătate, ci și de economie. Conform studiului, cheltuielile pentru curățarea mediului, compensațiile pentru populație și măsurile de prevenție ar putea totaliza suma colosală de 1.700 miliarde de euro până în 2050. Această sumă considerabilă atrage atenția asupra necesității unei intervenții rapide și eficiente din partea UE, atât pentru reducerea emisiilor, cât și pentru reglementarea strictă a utilizării acestor substanțe.
Încercările de a controla și reduce utilizarea PFAS nu sunt însă lipsite de provocări. Industria apelează la aceste substanțe pentru durabilitatea și performanța lor în diverse domenii, ceea ce face ca înlocuirea completă să fie un proces complex și costisitor. În același timp, legislația europeană încearcă să limiteze util injection în anumite produse și să stimuleze cercetarea în direcția unor alternative mai sigure, însă realitatea economică și tehnologică face ca aceste măsuri să fie dificil de implementat pe scară largă.
Ce urmează în lupta împotriva poluanților eterni?
Pentru moment, autoritățile europene sunt conștiente de gravitatea situației. Recent, mai multe state membre și organizații de mediu au cerut o reevaluare strictă a utilizării PFAS și o accelerare a eforturilor de eliminare a acestor substanțe din produse de larg consum. Raportul publicat aduce în prim plan nu doar provocările, ci și posibilitatea ca, în următorii ani, să fie necesare investiții masive în tehnologii de identificare și eliminare a poluanților, precum și în soluții de decontaminare a mediului.
Pe măsură ce cercetările continuă și noile tehnologii se dezvoltă, autoritățile speră să găsească echilibrul între protejarea sănătății publice, conservarea mediului și sustenabilitatea economică. În acest context, educația și conștientizarea populației despre pericolele PFAS devin, de asemenea, componente esențiale în gestionarea acestei probleme complexe. În timp ce economia europeană se pregătește pentru eventuale costuri istorice, viitorul poluanților eterni depinde în mare măsură de voința politică și de inovarea tehnologică.
