Pneumologul Beatrice Mahler avertizează asupra impactului crește în apariția cancerului pulmonar la nefumători din cauza poluării aeruluiea noastră”

Medicul pneumolog Beatrice Mahler a afirmat că, deși fumatul rămâne principalul factor declanșator al cancerului pulmonar, tot mai multe cercetări evidențiază impactul semnificativ al poluării din mediu. Aceasta explică, cel puțin parțial, creșterea numărului de cazuri de cancer pulmonar la persoane nefumătoare, transmite o instituție de știri.

„Am realizat împreună cu o echipă de specialiști un studiu publicat recent într-o publicație de știință. Sperăm ca rezultatele să fie utile specialiștilor și autorităților pentru identificarea zonelor cu risc ridicat și pentru stabilirea unor măsuri eficiente de prevenție și intervenție. Analiza datelor colectate în România între 1999 și 2022 arată că bărbații peste 50 de ani din mediul urban au un risc mai crescut de a dezvolta cancer pulmonar, iar 75% dintre decesele înregistrate au avut loc în această grupă, indicând o distribuție inegală între sexe, probabil legată în mare parte de obiceiul de a fuma, mai frecvent întâlnit la bărbați.”

Potrivit cercetării, afectarea prin cancer pulmonar în România începe de la vârsta de 45 de ani, fiind identificate două perioade distincte de creștere a incidenței, indiferent de sex sau de mediul de reședință. Prima perioadă, începând cu anul 1999, a avut un impact mai mare asupra persoanelor cu vârste între 60 și 69 de ani, iar tendința a fost apoi în scădere. Cea de-a doua etapă a început aproximativ în anul 2010, afectând persoanele cu vârste între 50 și 59 de ani, indicând eventuale efecte de cohortă care necesită cercetări suplimentare.

Medicul a menționat că analiza corelației dintre zonele cu cel mai mare număr de cazuri noi și decesele cauzate de cancerul pulmonar cu zonele în care se înregistrează poluare cu particule fine PM2.5 a indicat o legătură diferită în funcție de indicatorul oncologic.

„Pentru decesele cauzate de această boală, asocierea cu nivelurile ridicate de particule în aer a fost mai puternică, ceea ce sugerează că aproape 24% dintre decese pot fi cel puțin parțial explicate prin calitatea aerului. Aceste rezultate susțin ideea că expunerea la poluanți atmosferici contribuie semnificativ la agravarea bolii și la creșterea mortalității. Radonul, un alt factor de risc recunoscut în literatura medicală, a fost, de asemenea, corelat cu cazurile de cancer pulmonar în studiul nostru, însă datele despre concentrațiile de radon acoperă doar aproximativ jumătate din teritoriul țării, conform unei diagrame speciale realizate cu sprijinul unei organizații europene.”

Mahler a adăugat că valorile ridicate ale radonului sunt predominante în anumite regiuni cu rată mare a cancerului pulmonar. Expunerea cronică la acești agenți toxici din aer poate duce la apariția proceselor de modificare genetică, însă efectele nu se manifestă imediat.

„Studiile indică o perioadă de latență între 10 și 30 de ani de la expunere până la apariția bolii,” a explicat medicul.

Sursa articol