Jurnalismul, această meserie adesea subestimată, continuă să-și păstreze reputația de profesie indispensabilă, dar totodată considerată de mulți ca fiind una a curioșilor insistenți. Într-o societate în care încrederea în instituții și meserii poate fluctua rapid, agenții de presă și reporterii încă se află în coada clasamentului, la egalitate cu alte servicii considerate mai puțin esențiale. Recent, un studiu de opinie interesant evidențiază această percepție: jurnaliștii sunt determinați de opinia publică să fie mai puțin de încredere decât coafezele sau agenții imobiliari, poziție care încă mai provoacă reflexe de controverse sociale.
Percepția publică și cheia încrederea în presă
Percepția negativă asupra jurnaliștilor nu este nouă, dar devine tot mai acută în contextul în care informația circulă rapid, iar mascarea adevărului sau manipulările media sunt, din păcate, un fenomen din ce în ce mai frecvent. Analizele sociologice indică faptul că, în ochii multor români, jurnaliștii nu sunt decât niște nesuferiți curioși, întâmplător sau nu, aceia care își câștigă existența pătrunzând în viața privată a oamenilor sau doar spunând povești care, deseori, nu îi aparțin.
„Noi, jurnaliștii, suntem niște nesuferiți curioși care ne câștigăm traiul vârându-ne nasul în treburile altor oameni”, afirmă, pe un ton ironic, un text satiric ce remarcă, în mod subtil, această percepție. În realitate, însă, munca unui jurnalist are o componentă vitală pentru funcționarea unei societăți democratice, fiind cheia în transparență și control asupra puterii.
De ce profesia de jurnalist suferă de o imagine atât de dificilă?
De ce, însă, această meserie nu este apreciată pe măsura importanței ei? Răspunsul nu este simplu, însă unul dintre motivele evidente ține de modul în care erorile sau dezinformarea din mass-media sunt amplu mediatizate, anihilând credibilitatea întregii clase profesionale. În plus, presiunea constantă de a furniza informație rapidă face ca uneori acuratețea să fie sacrificată pe altarul unui click sau al unor rating-uri.
Totodată, mediul digital a transformat presa într-o arenă de luptă pentru știri false și manipulare, ceea ce a accentuat percepția negativă față de jurnaliști. În acest context, profesia devine adesea confundată cu aceea de „curios insistent”, ceea ce nu face decât să adâncească ruptura între public și mass-media.
Reputația umbrită și lupta pentru încredere
Dacă înainte jurnaliștii erau respectați pentru munca lor de informare și investigative, acum această imagine se erodează, în ciuda eforturilor multora de a readuce credibilitatea în prim-plan. În ultima perioadă, au apărut inițiative și campanii de promovare a jurnalismului de calitate, însă lipsa încrederii persistă, perpetuând stigmatizarea acestei meserii.
Într-un peisaj media dominat de social media și de senzațional, rămâne o constantă: presa trebuie să regăsească relația de încredere cu cititorii, prin respectarea eticii și transparenței. În același timp, această conștientizare ar putea da naștere unei noi generații de jurnaliști mai implicați, mai responsabili și mai respectați, atenți la importanța rolului lor în construcția unei societăți sănătoase.
În final, rămâne de văzut dacă, în următorii ani, această percepție negativă se va diminua sau dacă, din contră, vom asista la o aprofundare a discreditării profesiei. Cert este că, în ciuda tuturor obstacolelor, munca jurnaliștilor rămâne un pilon fundamental pentru informație și transparență, iar lupta pentru respect devine tot mai acerbă, semn al unei societăți în căutare de adevăr.
