China vrea să devină o putere majoră în spațiul orbital, depunând documentații pentru o constelație de sateliți uriașă, menită să contracareze nivelul de dominație al rețelei Starlink, lansată de SpaceX. Demersul reprezintă o mutare strategică clară, ce indică intenția Beijingului de a-și asigura o infrastructură de comunicații spațiale autonomă și sigură, reducând dependența de tehnologiile occidentale. În timp ce rețelele de sateliți deja existente ocupă spațiu în orbita joasă a Pământului, planul Chinei, dacă va fi pus în aplicare, ar putea schimba echilibrul de putere în domeniul comunicațiilor globale.
Doctrine de dominare și provocare la adresa lui SpaceX
Autoritățile chineze au depus oficial, prin compania de stat China Satellite Network Group, aproape 200.000 de solicitări pentru lansarea unui număr impresionant de sateliți, dorind să obțină acces la frecvențe radio și poziții orbitale. În explicațiile făcute publice, oficialii chinezi au subliniat că acest proiect reprezintă un pas climactic în dezvoltarea unui sistem de bandă largă orbital, menit să fie sigur și autonom, astfel încât Beijingul să nu mai fie dependent de serviciile occidentale. În prezent, rețeaua Starlink, beneficiar al lui Elon Musk, operează cu aproximativ 6.000 de sateliți, iar planurile chinezești ar depăși cu mult această cifră, într-un mod fără precedent. Acest avans ar putea oferi Chinei, în următorii ani, capacitatea de a lansa și administra o constelație de dimensiuni colosale în orbita joasă, instalată ca o alternativă sigură și invulnerabilă la posibilele intenții de blocare sau restricții internaționale.
Orbita joasă, noua prioritate geopolitică
De-a lungul ultimilor ani, orbita joasă a Pământului a devenit o adevărată frontieră geopolitică, vitală pentru comunicații, navigație și, totodată, pentru apărarea națională. Dezbaterea despre controlul acestei infrastructuri a crescând exponențial, odată cu apariția unui plan atât de ambițios din partea Beijingului. Specialistul în domeniu, John Patterson, susține că, înregistrând anticipat o asemenea flotă de sateliți, China poate asigura controlul asupra unei părți importante a spațiului orbital pentru următorii zeci de ani, evitând astfel competiția acerbă pentru resursele orbitale într-un moment în care aceste spații devin tot mai aglomerate și conflictuale.
Această strategie vine pe fondul mai multor incidente recente, în care sateliți Starlink au fost acuzați că s-au apropiat periculos de steagul spațial al Chinei, Stația Tiangong. În 2021, astfel de incidente au intensificat apelurile pentru reguli globale mai stricte și transparență mai mare între operatorii de sateliți, în încercarea de a asigura siguranța și sustenabilitatea traficului orbital. În același timp, admirația oficialilor chinezi față de această propunere indică intenția de a adopta o abordare proactivă și de a-și bloca adversarii, limitând astfel extinderea altor competitori precum Amazon Wing și OneWeb.
Pentru moment, acest plan ambițios rămâne în stadiul de documentație și discuții, dar opinia experților indică faptul că cifra de 200.000 de sateliți nu reprezintă neapărat o intenție de lansare imediată, ci mai degrabă un plafon pe termen lung. O asemenea flotă spectaculoasă ar genera, însă, probleme serioase de gestionare a resturilor spațiale și ar pune la încercare mecanismele internaționale de cooperație și reglementare.
Indiferent de parcursul final, inițiativa Chinei reflectă o realitate tot mai clară: controlul orbital devine un nou câmp de război pentru influență și securitate globală, iar tendințele actuale sugerează că arena spațială va rămâne un teren de competiție intensă, pe măsură ce tehnologia și ambițiile naționale continuă să evolueze în această direcție.
