Criza în imaginea României în fața Uniunii Europene se adâncește pe fondul întârzierilor repetate în reformarea sistemului pensiilor magistraților, iar încrederea Bruxelles-ului în capacitatea țării de a-și respecta angajamentele devine tot mai precară. În acest context tensionat, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a făcut declarații dure : “încrederea Comisiei Europene în România este foarte scăzută”, a afirmat el miercuri, la Digi24, amintind de obstacolele legislative și financiare generate de amânările repetate în adoptarea reformei sistemului de pensii pentru magistrați.
Întârzieri repetate care compromit relațiile cu Bruxelles-ul
Reforma pensiilor magistraților, una dintre cele mai sensibile și discutate teme din politica românească, a fost amânată de mai multe ori în ultimii ani, fiind considerată o piatră de încercare pentru guvernul actual, dar și un test al angajamentelor asumate în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană. Pe fondul acestor întârzieri, oficialii europeni, în special cei de la Bruxelles, și-au exprimat îngrijorarea față de ritmul reformelor structurale esențiale pentru alinierea României la standardele comunității europene.
Declarația ministrului Pîslaru vine ca o recunoaștere a deteriorării percepției europene asupra guvernului român, fapt ce complică și mai mult negocierile pentru fondurile europene, precum și concluziile privind respectarea țintelor de reformă impuse de Uniune. În plus, amânările creează un efect spiral – cu cât întârzie reforma, cu atât scade șansa României de a demonstra și de a-și justifica angajamentele asumate, ceea ce poate duce și la reticență din partea partenerilor europeni în procesul decizional de alocare a fondurilor.
Costurile bugetare ale întârzierilor legislative
Pîslaru nu a evitat subiectul impactului economic al acestor întârzieri. El a reamintit faptul că, dincolo de aspectele politice și de imagine, amânarea reformei pensiilor magistraților produce efecte financiare concrete. Potrivit oficialului,« efectele bugetare ale unei noi amânări sunt semnificative», subliniind riscul ca, pentru întârzierea în reglementarea acestui sistem, statul român să suporte costuri suplimentare și să piardă oportunitatea de a ajusta cheltuielile publice în domeniile prioritare.
Ministrul a explicat că RSA-ul acestei reforme a fost discutat în diverse contexte, însă întârzierile au fost cauzate de obstacole legislative și de opoziții politice. În opinia oficialului, aceste blocaje pot avea consecințe durabile asupra calendarului de reforme și, implicit, asupra aderării României la obligațiile și angajamentele europene.
Reacții și perspective pentru continuarea proceselor
Contextul actual nu face decât să adâncească presiunea asupra guvernului, care trebuie să găsească soluții pentru a relua și accelera procesul reformist. Înaintea deciziei Curții Constituționale de a judeca anumite aspecte ale acestei legi, oficialii afirmă că e nevoie de o abordare clară și fermă pentru a rupe cercul vicios al amânărilor.
Ce va urma pentru România în fața acestei crize de încredere rămâne de văzut, însă este clar că forțele politice și administrative trebuie să tindă către un consens și reforme sustenabile, pentru a recâștiga sprijinul Bruxelles-ului și pentru a evita sancțiunile sau blocajele în accesarea fondurilor europene.
În final, perspectiva pentru România pare să fie legată de capacitatea de a depăși aceste obstacole, de a îmbunătăți dialogul cu partenerii europeni și de a demonstra un angajament sincer pentru reformele structurale esențiale. Într-un mediu internațional atât de sensibil, fiecare pas greșit sau întârziere riscă să adâncească izolarea țării, afectând nu doar imaginea, ci și stabilitatea economică și socială pe termen lung.
