Piața de birouri din București a înregistrat în 2025 o stagnare neașteptată după mai bine de două decenii de creștere continuă, marcând cel mai liniștit an din istoria recentă a sectorului. În condițiile în care nu au fost livrate noi proiecte, iar cererea totală de închiriere a scăzut cu aproximativ 25% față de 2024, acest an a fost caracterizat de o ajustare a pieței, dar și de o anumită stabilitate, datorată deficitului de spații moderne și bine poziționate.
O piață în echilibru precar
Șocul cel mai vizibil a fost reducerea semnificativă a volumului de spații ocupate, cu o creștere de doar 40.000 de metri pătrați în ocupare netă – un nivel dintre cele mai scăzute din ultimii 20 de ani. În același timp, rata de neocupare s-a redus la 11,75%, atingând astfel cel mai mic nivel din ultimul sfert de deceniu. Aceste cifre reflectă eforturile proprietarilor de a ajusta portofoliile, dar și o tendință de conservare a spațiului disponibil pe termen mediu. În ciuda scăderii activității de leasing, chiriile medii au crescut ușor, peste pragul de 15 euro pe metru pătrat, în parte datorită unui deficit acut de clădiri moderne, bine poziționate, care să satisfacă cerințele actuale ale chiriașilor.
Lipsa de oferta de calitate și perspectivele de revenire
Deși piața pare că își menține echilibrul, problema esențială rămâne acutizarea deficitelor de spații moderne. Majoritatea spațiilor disponibile sunt în clădiri mai vechi sau situate în zone mai puțin avantajoase, ceea ce face dificilă atragerea chiriașilor. Potrivit specialiștilor, această situație se poate remedia în următorii patru ani, dacă rata de absorbție a rămâne stabilă. În comparație cu alte capitale europene, unde timpul pentru epuizarea acestor spații poate depăși un deceniu, Bucureștiul pare să aibă un orizont de revenire mai scurt.
Cu toate acestea, evoluțiile din sector indică o revenire treptată a cererii. În zonele centrale și în cartierele precum Floreasca sau Barbu Văcărescu, spațiile de clasă A, moderne și bine poziționate, se bucură de o cerere constantă și de rate de ocupare endemic la minimele pre-pandemie. Chiriile în aceste zone sunt încă sub presiunea creșterii, însă proiectele în derulare depășesc deja cele mai ridicate valori practicate, ajungând la peste 22 euro pe metru pătrat.
Perspective pentru anii viitori
Proiecțiile indică o perioadă de ajustare pe termen mediu, cu estimări de circa 50.000 de metri pătrați de spații noi în 2026 și aproape dublu în 2027, însă aceste volume încă rămân cu mult sub nivelurile anterioare pandemiei, care depășeau uneori 150.000 de metri pătrați anual. În plus, se așteaptă ca abia în 2028 să revină ritmul de creștere asociat perioadelor de boom economic. În plus, tendința companiilor de a rechema angajații la birou pentru cel puțin trei zile pe săptămână ar putea stimula o reevaluare a nevoii de spații și, într-un final, o relansare a pieței.
Stocul total de birouri din Capitală se situează în prezent în jurul a 3,4 milioane de metri pătrați, adică în jur de 1.500 de metri pătrați la 1.000 de locuitori. În comparație cu alte capitale europene, acest nivel continuă să fie relativ scăzut, ceea ce indică potențialul de creștere în anii care urmează.
Pe termen lung, dinamica pieței de birouri din București va depinde în mare măsură de evoluția cererii, de capacitatea de a dezvolta spații moderne și de adaptabilitatea la noile cerințe ale pieței. Mutarea companiilor către modele de lucru mai flexibile și renașterea interesului pentru zonele centrale ar putea deveni factori de relansare, în timp ce lipsa de livrări imediate de proiecte noi menține această piață în așteptare, dar cu un potențial considerabil pentru următorii ani.
