Conform News.ro: Preţurile petrolului au înregistrat o scădere semnificativă, de aproximativ 3%, marţi. Această depreciere este pusă pe seama deciziei administrației americane de a intensifica presiunea economică și sancțiunile împotriva Iranului, în detrimentul unei intervenții militare imediate. Schimbarea de strategie a contribuit la reducerea primei de risc geopolitic, care era deja inclusă în cotațiile țițeiului, conform informațiilor CNBC.
Sancțiunile americane modifică dinamica pieței
Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 3,3%, ajungând la 89,14 dolari pe baril, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a pierdut 3,1%, coborând la 82,36 dolari pe baril. De la începutul săptămânii, cotațiile au acumulat o depreciere de peste 5%.
Washingtonul a anunțat un nou val de sancțiuni împotriva Iranului, vizând companiile, instituțiile și statele care continuă să facă afaceri cu Teheranul. Administrația Trump a descris această campanie drept un „D-Day economic”, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a calificat-o drept cea mai amplă ofensivă financiară lansată până acum împotriva unui adversar. Bessent a subliniat, însă, că opțiunea presiunii economice face mai puțin probabilă, cel puțin pentru moment, o escaladare a conflictului militar.
Semnale diplomatice liniștitoare
Un alt factor care a contribuit la diminuarea temerilor piețelor privind o reizbucnire a conflictului este cel diplomatic. Departamentul de Stat american se pregătește să trimită înapoi în Orientul Mijlociu diplomații evacuați anterior, posibil chiar în această săptămână, potrivit informațiilor citate de CNBC. Revenirea personalului diplomatic sugerează că Washingtonul nu anticipează în prezent o revenire imediată la un război de amploare.
În acest context, președintele american DONALD Trump a declarat marți că Marina SUA a informat că toate minele din apele internaționale ale Strâmtorii Ormuz au fost înlăturate. Acesta a avertizat Iranul că orice navă care va încerca să amplaseze noi mine va fi distrusă. DONALD Trump a adăugat că Statele Unite supraveghează permanent Strâmtoarea Ormuz și aplică o politică de „toleranță zero” față de orice nouă tentativă de minare. Situația din Ormuz este esențială pentru piața petrolului, deoarece orice perturbare majoră a transportului prin strâmtoare poate afecta aprovizionarea mondială și poate provoca o creștere rapidă a prețurilor.
Opțiunea militară rămâne o posibilitate
Chiar dacă riscul imediat de război s-a diminuat, Washingtonul nu a exclus intervențiile militare. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că SUA sunt pregătite să recurgă din nou la lovituri militare dacă situația o va impune. El a precizat că presiunea economică este în prezent instrumentul preferat împotriva regimului iranian, dar Washingtonul nu exclude atacuri în Strâmtoarea Ormuz sau în alte zone din jurul Iranului.
Reacția Iranului și a Chinei
Teheranul susține că este pregătit pentru intensificarea presiunilor americane. Ministrul iranian al Economiei, Ali Madanizadeh, a declarat că guvernul are un plan pe doi ani destinat gestionării efectelor sancțiunilor și dispune de propriile instrumente pentru a răspunde noii strategii economice americane.
O mare necunoscută o reprezintă reacția Chinei, unul dintre principalii parteneri comerciali ai Iranului și principalul cumpărător al petrolului iranian. Beijingul ar putea fi afectat dacă Washingtonul va impune sancțiuni secundare împotriva instituțiilor și companiilor care continuă relațiile comerciale cu Iranul. Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, a declarat marți că Beijingul va face „tot ceea ce este necesar” pentru a-și proteja drepturile și interesele, respingând sancțiunile unilaterale americane.
Analiștii consideră că măsurile Washingtonului reprezintă, pentru moment, mai degrabă „un foc de avertisment decât o lovitură decisivă”. Statele Unite au extins sancțiunile, dar nu au aplicat încă imediat sancțiuni secundare majore împotriva țărilor care susțin comerțul Iranului. China reprezintă un punct critic, cumpărând aproximativ 90% din exporturile petroliere iraniene. O ofensivă americană împotriva marilor bănci și rafinării chineze ar putea crește eficiența sancțiunilor, dar ar putea provoca și represalii din partea Beijingului, turbulențe financiare și o deteriorare a actualului echilibru fragil dintre SUA și China. Pentru piața petrolului, incertitudinea rămâne esențială: riscul unui război imediat s-a diminuat, dar confruntarea economică dintre Washington, Teheran și potențial Beijing este departe de a fi încheiată.
Sursa: News.ro
