Un val de nemulțumire se răspândește în rândul pescarilor și al specialiștilor din ecosistemele acvatice din Delta Dunării, odată cu lansarea unei petiții online care solicită autorităților să ia măsuri pentru controlul populației de cormorani. Organizația non-guvernamentală și membrii comunității agricole din zonă consideră că efectele creșterii numerice a acestor păsări acvatice depășesc ceea ce poate fi suportat de ecosistem, afectând serios activitatea de pescuit și echilibrul natural al Deltei.
Populația de cormorani – un echilibru periclitat de creșterea numerică rapidă
De-a lungul ultimilor ani, observatorii și pescarii din zonă au semnalat o creștere alarmantă a numărului de cormorani, păsări cunoscute pentru habitatele lor în apă dulce și pentru dietele lor bazate în principal pe pești. În ultimele decenii, această creștere a populației s-a accelerat, iar consecințele nu au întârziat să apară. Pescarii locali vorbesc despre recolte din ce în ce mai mici, pentru că păsările consumă o mare parte din peștii disponibil, afectând echilibrul delicat al ecosistemului acvatic și amenințând chiar propria lor activitate economică.
Peticția „Salvează pescuitul! Controlați populația de cormorani!” denunță această situație ca fiind alarmantă, solicitând autorităților competente să intervină pentru a limita numărul acestor păsări, într-un mod care să fie prietenos cu mediul. Reprezentanții comunităților și ai ONG-urilor susțin că soluțiile trebuie să fie elaborate pentru a preveni dezechilibrele ecologice, dar și pentru a proteja interesele economice ale pescuitului local, care s-a dovedit a fi o activitate vitală pentru buzunarul și tradiția zonei.
Soluții prietenoase cu mediul – ce propune guvernatorul Rezervației Biosferei
În dezbaterea publicației, Bogdan Bulete, guvernatorul Rezervației Biosferei Delta Dunării, a venit cu o serie de recomandări și soluții, evitând măsurile extreme. El afirmă că există metode sustenabile pentru gestionarea populației de cormorani, care să permită menținerea echilibrului natural și conservarea speciilor de pești.
„Există soluții prietenoase cu mediul care pot fi puse în practică”, a precizat Bulete, adăugând că aceste metode implică, printre altele, limitarea accesului păsărilor în anumite zone de pescuit și implementarea unor strategii de control biologic sau de repopulare cu alte specii de păsări care au un impact mai mic asupra resurselor piscicole. Aceasta permite echilibrarea naturii, fără a recurge la măsuri drastice, precum capturarea sau uciderea păsărilor, soluții interzise și dușmănoase pentru conservatorii mediu.
Expertul a subliniat, totodată, importanța implicării comunităților locale în gestionarea acestei probleme. „Este nevoie de un dialog continuu între autorități, cercetători și pescari pentru a găsi cele mai eficiente și prietenoase soluții pentru Delta Dunării”, a explicat Bulete. În acest scop, au fost sugerate și campanii de informare despre echilibrul ecologic, dar și pachete de măsuri de gestionare a populației de cormorani, în beneficiul întregii comunități și al biodiversității.
Contextul și perspectivele viitoare ale managementului ecosistemului
Delta Dunării, una dintre cele mai importante rezervații naturale din Europa, este un ecosistem extrem de fragil, care a supraviețuit atât presiunilor umane, cât și factorilor naturali de-a lungul timpului. În ultimele decenii, însă, creșterea rapidă a populației de cormorani a început să devină un factor critic, punând în pericol resursele de pești, dar și stabilitatea altor specii.
Autoritățile au lansat deja inițiative pentru monitorizarea și controlul populației păsărilor, însă așteaptă un sprijin mai ferm din partea comunităților locale și a experților în mediul înconjurător. În același timp, cercetările continuă pentru a dezvolta metode durabile de gestionare a biodiversității și pentru a evita soluțiile care ar putea avea consecințe negative asupra ecosistemului.
Situația actuală din Delta Dunării evidențiază provocarea multor zone cu biodiversitate specială: cum să menținem echilibrul între conservarea naturii și activitățile umane. În viitor, se pare că soluțiile vor trebui să fie tot mai inovatoare și adaptate pentru a răspunde nevoilor atât ale biodiversității, cât și ale comunităților locale, astfel încât acest ecosistem vulnerabil să poată continua să fie o comoară naturală a României, valoroasă pentru continent și pentru lumea întreagă.
