Conform Economistul.ro: Impactul restricțiilor la pesticide asupra agriculturii europene
Noi reguli privind reziduurile de pesticide din produsele agricole importate ar putea favoriza cultivatorii europeni, dar ar putea crește costurile pentru fermele zootehnice, arată o analiză a Centrului Comun de Cercetare (JRC). În scenariile modelate, importurile UE scad, iar producția vegetală europeană crește, însă fermele zootehnice s-ar putea confrunta cu scumpirea materiilor prime pentru furaje.
Scenarii de piață și efecte divergente
Analiza JRC explorează trei scenarii, pornind de la presupunerea că limitele pentru reziduurile celor mai periculoase pesticide din produsele importate devin mai stricte. În toate variantele, importurile agricole ale Uniunii Europene înregistrează o scădere, ceea ce stimulează producția vegetală internă. Cu toate acestea, impactul nu este uniform pe întregul lanț valoric agricol.
În scenariul intermediar, unde exportatorii se adaptează într-o anumită măsură la noile cerințe, producția agricolă totală a UE crește cu aproximativ 0,23%. Cele mai semnificative majorări de producție apar la culturi precum citricele (peste 3%), rapița și tomatele (aproximativ 3%), urmate de strugurii de masă (aproximativ 2,2%) și soia sau alte oleaginoase (peste 2%). Acest mecanism, numit substituție a importurilor, se referă la înlocuirea ofertei externe cu producție internă.
Totuși, această evoluție poate duce la creșterea prețurilor materiilor prime utilizate în hrana animalelor. În același scenariu intermediar, efectele asupra sectorului zootehnic sunt moderate, cu o scădere de aproximativ 0,2% la producția de carne de porc, pasăre, vită, oaie și capră. Producția de lactate rămâne, în mare parte, neschimbată.
Scenariul extrem: impact semnificativ asupra crescătorilor de animale
Diferențele devin mult mai pronunțate în scenariul extrem, în care producătorii din țările terțe nu își modifică practicile și pierd accesul la piața europeană pentru produsele afectate. În acest caz, importurile agricole ale UE ar putea scădea cu aproximativ 41%, iar producția agricolă europeană ar crește cu circa 1,1%.
Suprafața agricolă utilizată ar putea crește cu 1,2%, echivalentul a 1,9 milioane de hectare. Producția de citrice ar putea avansa cu aproape 47%, iar cea de rapiță cu aproximativ 40%. Strugurii de masă și soia ar înregistra creșteri de aproape 30%.
Acest boom în producția vegetală are un efect secundar important asupra fermelor zootehnice. Reducerea importurilor afectează oleaginoasele și șroturile rezultate din procesarea lor, componente esențiale pentru hrana animalelor. Modelul estimează în scenariul extrem o creștere de aproximativ 29% a prețurilor oleaginoaselor și de 87% pentru șroturile de oleaginoase.
Aceste scumpiri ar majora costurile pentru crescătorii de porci, păsări, bovine, oi și capre. Producția europeană de carne ar scădea cu aproximativ 5,2% în acest scenariu. JRC subliniază că avantajul pentru culturile vegetale nu se transferă automat întregii agriculturi europene.
Adaptarea exportatorilor, cheia impactului
Diferența majoră între scenarii rezidă în capacitatea și dorința exportatorilor de a se adapta la noile cerințe UE. Dacă aceștia investesc în alternative la pesticidele interzise sau modifică practicile agricole, efectele negative asupra sectorului zootehnic devin foarte mici sau chiar dispar.
În scenariul cu cea mai ușoară adaptare, importurile agricole totale ale UE scad cu doar 0,4%, producția vegetală europeană se modifică marginal, iar producția de carne, lactate și ouă rămâne practic neschimbată. JRC concluzionează că efectele negative asupra sectorului zootehnic apar în principal atunci când reducerea importurilor este substanțială și afectează grav materiile prime pentru furaje.
Studiul JRC analizează 18 substanțe active neaprobate în UE, dar încă prezente în produsele importate. Comisia Europeană examinează dacă regulile interne, menite să protejeze sănătatea și mediul, ar trebui să se aplice și produselor provenite din importuri. Analiza economică demonstrează că un astfel de demers ar avea consecințe complexe, cu beneficii diferite pentru diverși actori din lanțul agroalimentar european.
Studiul publicat de JRC nu reprezintă o evaluare completă de impact și nu modifică în prezent limitele existente pentru reziduurile de pesticide.
Sursa: Economistul.ro
