Peste jumătate dintre români consideră că în țară există locuri cu încărcătură energetică ce afectează starea de bine, conform unui sondaj realizat de compania INSCOPea noastră”

Conform unui sondaj realizat de o firmă de cercetare sociologică, 51,4% dintre români cred că în țară există locuri „încărcate energetic” care pot afecta starea de bine a oamenilor. În același timp, 37,8% nu sunt de acord cu această idee, iar 10,9% nu pot exprima o opinie clară sau nu știu ce să spună despre subiect.

Distribuția răspunsurilor variază în funcție de orientarea politică. De exemplu, aproape șase din zece votanți ai Partidului Social Democrat (PSD) cred în existența acestor locuri speciale, în timp ce cei care susțin Partidul Național Liberal (PNL) au un procent mai mic, de aproape jumătate. Votanții Partidului AUR (Alianța pentru Unirea Românilor) sunt și ei în mare parte de acord, în timp ce adepții USR (Uniunea Salvați România) sunt mai sceptici, aproape jumătate exprimând dezacord.

Din punct de vedere al genului, mai mult de jumătate dintre bărbați și femei cred în existența acestor locuri speciale, diferențele fiind minime. În rândul tinerilor cu vârsta între 18 și 29 de ani, părerea este mai favorabilă acestei idei, în timp ce grupurile de vârstă mai avansată arată o parcimonie mai mare în crezarea acestei credințe.

Persoanele cu studii primare sau medii sunt și ele în majoritate de acord, dar și cei cu studii superioare nu exclud această posibilitate, semnalând că această convingere nu este limitată de nivelul de educație. În privința mediului de rezidență, locuitorii din orașele mari precum București sau cele cu peste 90.000 de locuitori sunt mai predispuși să creadă în existența unor astfel de zone „încărcate energetic”, comparativ cu locuitorii din comunitățile mai mici sau zonele rurale.

Remus Ștefureac, directorul institutului de sondare, a menționat că rezultatele sunt surprinzătoare deoarece această credință se regăsește uniform în toate categoriile sociale, fără diferențe majore între sexe sau niveluri de educație. El subliniază că această convingere reflectă o resonanță culturală larg răspândită în societate, depășind granițele raționalității și ale percepțiilor subiective.

Sursa articol