Peste 8.000 de cetățeni cu domicilii fictive în județul Botoșani riscă să își piardă definitiv actele de identitate începând cu această lună, într-un context complex legat de gestionarea datelor cetățenilor proveniți din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă. Decizia, anunțată oficial de șeful Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor din Botoșani, Ady Petrușcă, vine ca urmare a unei constatări legate de situația acestor persoane, a căror stabilire în comună sau orașe ale județului a fost considerată fictivă sau fără documente justificative legale de foarte mult timp.
Valabilitatea documentelor și situația cetățenilor
Potrivit declarațiilor oficialului, “peste 8.000 de cetățeni originari din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă, stabiliți fictiv în localități din județul Botoșani, și-au pierdut valabilitatea domicilului, iar cărțile de identitate ale acestora vor fi anulate”. Decizia se va aplica în perioada următoare, iar autoritățile locale și cele centrale le oferă în aceste condiții posibilitatea unor clarificări sau readministrări ale situației administrative, însă există o presiune din partea instituțiilor de a corecta situația în cel mai scurt timp posibil.
Această măsură apare într-un context mai larg al verificărilor și reevaluărilor sistematice ale situației cetățenilor proveniți din state cu rădăcini în Europa de Est, în special după valul migrator din ultimele două decenii. În multe cazuri, județul Botoșani, ca și alte zone din nordul României, a fost considerat un refugiu pentru acești cetățeni, iar localitățile au devenit adesea puncte de stabilire temporară, fără însă a fi întotdeauna înregistrate la standardele legale naționale.
Implicarea autorităților și măsuri de clarificare
Autoritățile botoșănene încearcă acum să clarifice situația stării civile a acestor persoane, pentru a evita eventuale abuzuri sau probleme legate de identitate sau drepturi. Închiderile și suspendările temporare ale documentelor au mai fost folosite în trecut în cazuri similare, dar cazul de față ridică întrebări serioase despre modul în care s-au gestionat anterior aceste situații și despre impactul pe termen lung pentru cetățeni.
“În anii 2024 și […]” — declarația completă a oficialului nu a fost disponibilă integral, însă aceste date indică un termen clar pentru finalizarea verificărilor și implementarea măsurilor administrative. Astfel, peste 8.000 de persoane se află acum în situația de a-și putea pierde actele de identitate dacă nu vor reuși să își demoastreze domiciliul real în termenul stabilit.
Contextul migrator și provocările administrative
Această situație evidențiază, totodată, dificultățile cu care se confruntă autoritățile române în gestionarea fenomenului migrator. În ultimele decenii, fluxurile de persoane din aceste țări au fost variabile și au adus în atenție probleme legate de integrarea socială, dar și de identificarea și verificarea legalității domiciliului. Nu de puține ori, stabilirea și înregistrarea pe termen lung a cetățenilor proveniți din spațiul est-european s-a dovedit a fi problematică, fie din cauza lipsei documentației, fie din cauza preferinței de a menține anumite legături cu țările de origine într-un mod mai flexibil.
Pe fondul acestor aspecte și al înrăutățirii unor situații legale, autoritățile locale au fost nevoite să ia măsuri ferme pentru consolidarea sistemului de evidență a populației, în special în zonele unde în ultimii ani numărul acestor cetățeni a crescut considerabil.
Între timp, comunitățile locale din Botoșani urmăresc cu interes evoluția cazurilor, așteptând clarificări privind soarta actelor și drepturilor lor civile. În același timp, nu lipsesc și îngrijorările legate de posibilele consecințe sociale și economice ale unor decizii rapide fără consultare amănunțită.
Pe termen scurt, autoritățile promit demararea unor verificări suplimentare și oferirea de posibilități pentru regularizarea datelor. În același timp, se estimează că aceste măsuri vor conduce, în mod inevitabil, la o reevaluare a sistemului de evidență a populației, precum și la o mai bună gestionare a situațiilor similare în viitor.
