Copiii români petrec din ce în ce mai mult timp în mediul digital, deseori fără limite clare sau supraveghere parentală constantă, arată un nou studiu sociologic ce scoate la iveală preocupări tot mai stringente privind eficiența controalelor în era tehnologiei. Conform cercetării realizate în ultimele două luni ale anului 2025 pe un eșantion reprezentativ de 1.652 elevi cu vârste între 12 și 17 ani, peste 70% dintre adolescenți înregistrează cel puțin câte câteva ore petrecute online zilnic, fără a fi mereu conștienți de posibilele riscuri sau limitări.
Timpul excesiv în fața ecranului și lipsa de control parental
Studiul relevă faptul că aproape trei sferturi dintre elevi petrec zilnic mai mult de patru ore în mediul digital, fie pe rețele sociale, jocuri video sau platforme de streaming. Comunitățile educaționale și experții în siguranța online solicită o mai mare implicare a părinților, însă rezultatele indică faptul că marea majoritate nu impun limite clare sau nu monitorizează în mod eficient activitatea digitală a copiilor lor.
„Se observă o tendință îngrijorătoare în care tinerii își petrec timpul online fără o structură clară sau supraveghere constantă”, afirmă psihologii specializați în adolescentă. În contextul în care crește riscul de expunere la conținut neadecvat sau de dezvoltare a dependenței digitale, se impune o reevaluare a rolului părintelui în gestionarea timpului petrecut de copii în fața ecranelor.
Impactul asupra sănătății și dezvoltării
Pe lângă preocupările legate de siguranță, specialiștii evidențiază și efectele negative asupra sănătății fizice și mentale a tinerilor. Timpul excesiv petrecut în fața dispozitivelor poate avea consecințe asupra calității somnului, a concentrării și chiar a stimei de sine. „Mulți dintre acești copii ajung să-și neglijeze studiile sau activitățile sportive, ceea ce poate duce la o dezvoltare dezechilibrată”, subliniază consilierii școlari.
Mai mult, cauza principală pare să fie lipsa unui model de control familial, complicată și de influența crescândă a grupurilor de prieteni și a mediului online. Într-un articol recent, psihologii au atras atenția asupra nevoii de a crea obiceiuri sănătoase în utilizarea tehnologiei, însă această strategie rămâne adesea la nivel de recomandare, fără a fi implementată concret.
Ce trebuie făcut pentru a reduce riscurile
Odată cu creșterea înțelegerii pericolelor, autoritățile și specialiștii îndeamnă la o colaborare mai strânsă între părinți, profesori și experți în tehnologie pentru a dezvolta programe educaționale menite să sensibilizeze tinerii și părinții despre responsabilitatea utilizării internetului. În egală măsură, se recomandă utilizarea tehnologiilor de control parental și a algoritmilor de limitare a timpului petrecut în fața ecranului – măsuri simple, dar eficiente dacă sunt aplicate consecvent.
Profesorii și consilierii școlari atrag și ei atenția asupra faptului că implicarea parentală trebuie să nu fie doar formală, ci continuă. Elevii trebuie sprijiniți să își organizeze timpul, să conștientizeze riscurile și să dezvolte abilități digitale sănătoase, vital pentru adaptarea în societate.
În timp ce cercetările și statisticile recente ne arată dimensiunea acestei probleme, tot mai mulți experți și părinți încep să conștientizeze rolul crucial pe care îl joacă în educația digitală a noilor generații. Într-o societate din ce în ce mai digitalizată, echilibrul între utilizarea benefică a tehnologiei și controlul riscurilor rămâne o provocare, dar și o prioritate în dezvoltarea sănătoasă a tinerilor din România.
