Peste 59.000 de tone de ambalaje din plastic, metal și sticlă, colectate în ultimele 12 luni, reflectă din plin amploarea sistemului de Garanție-Returnare (SGR implementat în București. Aceasta este o veste bună pentru mediul înconjurător și pentru eforturile de dezvoltare a unui oraș mai responsabil din punct de vedere ecologic. În timp ce sistemul se dovedește a fi un succes, cu sute de milioane de ambalaje returnate, diferențele între sectoare și tipurile de materiale arată că mai este încă de lucru pentru atingerea unei colectări eficiente și sustenabile.
Sticlă, dominatorul în volum și greutate
Din totalul ambalajelor colectate, cea mai mare parte este reprezentată de sticlă, cu aproape 44.000 de tone returnate, urmată de plastic cu peste 13.100 de tone și de metal cu aproximativ 2.300 de tone. Deși plasticul predomina în număr de bucăți, din punct de vedere al greutății, sticla rămâne materialul dominant. Aceste cifre indică nu doar un comportament coerent al consumatorilor, ci și un traseu clar pentru reciclare. Astfel, ambalajele din sticlă, chiar dacă reprezintă o fracție mai mică ca număr, contribuie semnificativ la reducerea deșeurilor și la economia circulară.
Sectoarele, diferențele și implicarea cetățenilor
Clasamentul colectării dezvăluie, însă, adevărate disparități. Sectorul 3 conduce ca volum de ambalaje returnate, cu peste 11,7 mii de tone în ultimul an, majoritatea fiind sticlă, aproape 8.700 de tone. În același timp, Sectorul 6 și Sectorul 4 se află pe aceași poziție, fiecare cu peste 10.800 de tone, în timp ce Sectorul 5 are cel mai scăzut volum, cu aproximativ 6.400 de tone. Aceste diferențe nu sunt întâmplătoare: ele reflectă nivelul de implicare al locuitorilor, infrastructura de colectare și cultura responsabilității ecologice din fiecare sector. În plus, datele arată că plasticul rămâne preferatul de către consumatori, chiar dacă, din punct de vedere cantitativ, sticla domină.
Impact la nivel național și perspective de viitor
După doi ani de operare, sistemul de Garanție-Returnare a reușit să colecteze peste 8,5 miliarde de ambalaje de băuturi, cu o rată de colectare de aproximativ 83% la nivel național. În decembrie 2025, peste 350 de milioane de ambalaje au fost colectate doar în această lună, semn al implicării tot mai consolidate a populației. În condițiile în care România își propune ca, până în 2030, să devină un model de gestionare a deșeurilor, aceste rezultate indică o maturizare a sistemului, dar și o cultură nouă în rândul cetățenilor.
Provocări și oportunități
Deși cifrele sunt optimiste, experții subliniază necesitatea întăriri infrastructurii și diversificării modalităților de colectare. Orașul trebuie să continue investițiile în centre de sortare și în campanii de conștientizare, pentru a reduce rata de neparticipare și pentru a crește calitatea colectării. În plus, dezvoltarea unor proiecte pilot, precum colectarea ambalajelor din coșurile stradale, ar putea reprezenta un nou pas pentru eficientizarea procesului, dar și pentru transformarea orașului într-un model de sustenabilitate urbană.
În ultimele zile, autoritățile și operatorii din domeniu vorbesc despre o evoluție spectaculoasă, dar și despre responsabilitatea continuă a fiecărui cetățean. Perspectivesle orientate spre niveluri de colectare și reciclare tot mai ridicate dau speranța că, împreună, Bucureștiul și restul țării vor reuși să reducă impactul asupra mediului și să promoveze un stil de viață mai conștient și responsabil. Evitarea deșeurilor și reutilizarea materialelor devin întrebări esențiale pentru un viitor sustenabil, iar sistemul de Garanție-Returnare pare pe drumul cel bun, cu rezultate solide și lecții de învățat pentru toate orașele din țară.
