Petiție pentru interzicerea fumatului electronic în spațiile închise: peste 55.000 de semnături în doar câteva zile
Un semnal clar din partea cetățenilor români: peste 55.000 de persoane au semnat, în numai câteva zile, o petiție inițiată de organizația Declic, solicitând Ministerului Sănătății să introducă o interdicție strictă a fumatului electronic în toate spațiile închise din țară. Demersul vine în contextul îngrijorării crescânde față de impactul asupra sănătății al dispozitivelor de tip vaping, care devin tot mai populare în rândul tinerilor și nu numai.
### O inițiativă care vizează protejarea sănătății publice
Petiția, lansată de organizația civică Declic în colaborare cu medicul specialist în pneumologie Mihail Pautov, realizează o analiză critică asupra utilizării vape-urilor în spațiile închise. Pe platforma online a Inițiativei, semnatarii au exprimat clar dorința de a vedea o legislare mai strictă, similară celei aplicate tutunului tradițional, pentru a preveni riscurile asupra sănătății publice.
„Peste 55.000 de oameni au semnat, în doar câteva zile, pentru a cere Ministerului Sănătății să intervină și să modifice legislația, astfel încât fumatul electronic să fie interzis în toate spațiile închise din țară. Este o problemă de sănătate publică, iar protejarea cetățenilor trebuie să fie prioritară”, a declarat pentru G4Media.ro reprezentantul Declic, adăugând că numărul semnatarilor continuă să crească.
### Efecte asupra sănătății și lipsa unor reglementări clare
Fumatul electronic, în special vaparea, a devenit un fenomen tot mai răspândit în România, în ciuda faptului că autoritățile europene și mondiale avertizează asupra riscurilor pe termen lung. Dispozitivele de tip vaping sunt percepute uneori ca alternative mai „sigure” la țigarete, însă studiile demontează această iluzie, subliniind potențialele implicații asupra sănătății pulmonare și cardiovasculare.
Medicii precum Mihail Pautov evidențiază faptul că vaparea nu este lipsită de pericole, mai ales în contexte în care utilizarea se face în spații închise, unde absența unei reglementări clare duce la expunerea pasivă a celor din jur. Lipsa unor norme stricte face ca această practică să fie dificil de controlat și să pună în pericol sănătatea publică, mai ales în rândul adolescenților, pentru care vapingul devine o obișnuință tot mai răspândită.
În prezent, legislația românească permite utilizarea dispozitivelor electronice în anumite condiții, însă nu există o interdicție generală pentru spațiile închise, ceea ce a generat numeroase discuții și inițiative civice pentru schimbarea acestei situații.
### În context european și internațional, măsuri similare
Inițiativele civice românești reflectă o tendință la nivel european, unde mai multe state au adoptat legi stricte împotriva utilizării vapingului în spațiile publice închise sau au instituit limite privind vânzarea și publicitatea acestor produse. În this context, opinia publică și organizațiile civice solicită autorităților române să țină pasul, pentru a limita riscurile asupra sănătății populației, în special a tinerilor.
Deocamdată, Ministerul Sănătății nu a făcut anunțuri oficiale privind o posibilă modificare legislativă, dar promovarea petiției și semnăturile celor peste 55.000 de cetățeni reprezintă un semnal clar că problema trebuie abordată urgent. În plus, dezbaterile în societate și comunitățile medicale continuă, în speranța că inițiativele civice vor determina schimbări legislative concrete în perioada următoare.
Pe măsură ce decizia politică se apropie, autoritățile trebuie să ia în considerare nu doar opinia publică, ci și dovezile științifice privind riscurile asociate vapingului. Pe termen lung, o legislare mai strictă privind utilizarea dispozitivelor electronice în spațiile publice poate contribui la reducerea cazurilor de afecțiuni pulmonare și alte probleme de sănătate, consolidând astfel protecția sănătății publice.
