Numărul pensiilor de serviciu depășește 11.800 de beneficiari, în ciuda întăririlor sistemului
În decembrie 2025, numărul persoanelor beneficiare de pensii de serviciu (speciale) a ajuns la 11.841, o creștere față de luna anterioară cu 53 de pensionari, conform datelor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Dintre aceștia, 7.864 de persoane primesc pensie și din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), având astfel o contribuție parțială la sistemul public de pensii.
Magistrații, cei mai numeroși și cu cele mai mari pensii
Cea mai mare categorie de beneficiari este formată din magistrați, cu 5.789 de persoane înregistrate. Dintre aceștia, 2.546 primesc pensii și din BASS. Magnetizând atenția, aceștia se bucură de cea mai mare pensie medie de serviciu, de 25.443 lei, din care 7.527 lei provind din BASS și 22.294 lei din bugetul de stat.
Aceste cifre ridică întrebări privind echitatea sistemului de pensii speciale în România. „Magistrații ar trebui să aibă un statut special, dat fiind rolul lor crucial în societate”, consideră un specialist în dreptul muncii. Totuși, acest argou favorizant este deseori contestat de opinia publică, care accentuează discrepanțele existent între pensiile lor și cele acordate altor categorii sociale.
Diplomații și funcționarii parlamentari, cu pensii consistente
Alte segmente remarcabile includ diplomații și funcționarii parlamentari, care beneficiază de pensii considerate pe măsura responsabilităților lor. Conform datelor CNPP, 787 de persoane primesc pensii de serviciu în baza Legii nr. 216/2015, având o pensie medie de 6.976 lei. În același rând, 870 de pensionari din rândul funcționarilor publici parlamentari primește o pensie medie de 6.230 lei.
Această diversificare a categoriilor beneficiare a pensiilor speciale se conturează ca un mecanism aleatoriu al structurii sociale. Potrivit unui studiu recent, cetățenii români rămân sceptici față de legitimitatea acestor pensii, întrebându-se dacă astfel de privilegii sunt justificate în contextul economic actual.
Întârzieri în reforma pensiilor speciale: un subiect delicat
De mai multe luni, reforma pensiilor speciale, în special pentru magistrați, este într-o perpetuă așteptare. Curtea Constituțională a amânat deja de patru ori luarea unei decizii definitive, iar următorul termen este 11 februarie. România a ratat un termen-limită important din noiembrie pentru implementarea reformelor necesare, un fapt care subliniază blocajele procedurale din administrație.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat că autoritățile române au informat Comisia Europeană despre întârzierile apărute, asigurând că există voință politică pentru finalizarea reformelor. „Ne dorim să clarificăm situația cât mai repede, dar întârzierile din sistem ne pun în dificultate”, a afirmat acesta.
Proiectul de reformă prevede ajustări drastice în sistemul pensiilor de serviciu ale magistraților, inclusiv legarea vârstei de pensionare de vârsta standard din sistemul public. Aceasta ar însemna treptat o creștere a vârstei de pensionare până la 65 de ani, un pas care, deși are scopul de a alinia pensiile speciale cu cele normale, se lovește de o opoziție venită din partea juriștilor.
Într-o societate care aspiră la justiție și echitate socială, discuțiile despre pensiile speciale devin din ce în ce mai relevante. Într-un peisaj economic și social precar, cetățenii români se întreabă dacă privilegiile anumitor categorii nu pun în umbră eforturile de reformă și de echitate în sistemul de pensii.
