Peste 145 de țări au ajuns, luni, la un acord istoric privind reformarea sistemului global de impozitare a companiilor multinaționale, reducând astfel temerile legate de posibile discriminări fiscale între state și garantând o mai bună distribuție a veniturilor generate de activități economice transfrontaliere. Această înțelegere, rezultată în urma negocierilor conduse de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), marchează un moment de cotitură în eforturile globale de a combate concurența fiscală agresivă și de a crea un sistem mai echitabil și mai transparent.
### Un acord menit să stabilească reguli fiscale comune
După ani de discuții și negocieri intense, reprezentanții relativ majorității țărilor membre ale OCDE au convenit ieri să implementeze un nou cadru fiscal internațional, menit să limiteze practicile de optimizare fiscală a corporațiilor multinaționale. În centrul acestei reforme se află menținerea unui impozit minim global de 15%, o măsură destinată să împiedice companiile să transfere profituri către jurisdicții cu taxe simbolice sau zero, cunoscute și sub denumirea de paradisuri fiscale.
Pentru Statele Unite, această reformă a fost deosebit de importantă, având în vedere preocuparea de a nu penaliza marile corporații americane care operează în numeroase jurisdicții internaționale. În acest sens, acordul include excepții și reglaje menite să asigure că intervențiile fiscale nu vor afecta în mod disproporționat companiile din Statele Unite, menținând astfel echilibrul între nevoia de redistribuire fiscală și interesul de a dezvolta ecosistemul de afaceri al țării.
### Ce aduce nou această înțelegere?
Printre cele mai importante elemente ale noii reglementări se numără propunerea ca marile firme multinaționale cu o cifră de afaceri de peste 750 de milioane de euro să fie supuse unui impozit minim global de 15%, indiferent de locul unde își desfășoară activitatea. Această măsură contribuie la reducerea practicilor de evitare fiscală și stimulează companiile să-și declare profitabilitatea în jurisdicțiile în care acestea generează valoare reală, nu doar unde pot beneficia de facilități fiscale.
De asemenea, acordul prevede un mecanism de soluționare rapidă a disputelor fiscale, precum și reguli clare privind impozitarea profitului digital, un domeniu adesea evitat sau folosit pentru optimizări extreme. În ansamblu, aceste măsuri vizează crearea unui front comun pentru combaterea concurenței fiscale neloiale și pentru facilitarea unui flux mai echitabil de venituri între state.
### Implicații pentru economia globală și pentru România
Reforma fiscală globală va avea un impact considerabil asupra modului în care companiile multinaționale își planifică și optimizează fiscalitatea. Deși implementarea acestor reguli poate necesita timp și ajustări legislative în diverse țări, semnalele sunt clare: sistemul fiscal internațional se schimbă pentru a deveni mai echitabil și mai transparent, în contextul unei economii digitale în continuă expansiune.
Pentru România, care a devenit în ultimii ani un punct de atracție pentru investițiile externe, această reformă reprezintă o șansă de a-și reorganiza politicile fiscale și de a atrage investitori care caută predictibilitate și fair-play fiscal. Implementarea acestor măsuri va contribui, pe termen lung, la clarificarea condițiilor de concurență la nivel international, reducând riscul de evaziune fiscală și sporind încrederea în mediul de afaceri.
Ultimele zile aul anunțat un pas major în direcția unei economii globale mai echitabile, dar provocările legate de implementare și de ajustare la noile reguli nu sunt de neglijat. Cu toate acestea, perspectiva unui sistem fiscal mondial mai unit și mai corect se conturează tot mai clar, deschizând calea pentru o reformă durabilă și pentru o distribuție mai justă a resurselor în era digitalizării. România, la rândul său, trebuie să fie pregătită să adapteze politicile fiscale pentru a beneficia pe deplin de aceste schimbări globale.
