Supravegherea digitală din școli, un subiect din ce în ce mai controversat
Utilizarea tehnologiei în școli pentru a preveni violența și pentru a ajuta la identificarea elevilor aflați în dificultate a devenit o practică tot mai răspândită în ultimii ani. Cu toate acestea, instrumentele bazate pe inteligență artificială utilizate în aceste scopuri aduc cu ele o serie de riscuri grave, pe care specialiștii le avertizează vehement. În condițiile în care tehnologiile de supraveghere sunt din ce în ce mai invazive, întrebarea dacă beneficiile depășesc costurile sociale și umane capătă forță.
Aparatul de supraveghere în mod excesiv, mai ales în școli din SUA
În numeroase districte școlare din Statele Unite, sistemele automate de monitorizare analizează în timp real emailuri, mesaje online sau chiar documente redactate de elevi pe dispozitivele puse la dispoziție de școală. Aceste platforme sunt înzestrate cu algoritmi care scanează conversații pentru semnale despre violență, bullying sau alte comportamente periculoase. Deși inițial acestea fost concepute pentru a preveni tragedii, rezultatele indică o problemă majoră: volumul uriaș de alerte false.
Un exemplu frecvent invocat este un instrument de detectare a discuțiilor despre violență sau automutilare. Într-un district școlar din Kansas, au fost emise peste o mie de astfel de alerte într-un interval mai mic de un an, însă majoritatea s-au dovedit a fi irelevante, fără a necesita intervenție reală. Problema se accentuează de legislația locală, care obligă școlile să raporteze orice semnal de posibilă violență, chiar și cele mai ambigue sau interpretate greșit. În unele cazuri, aceste alerte false au avut consecințe drastice, ducând la implicarea poliției sau la evaluări psihologice inutilare pentru elevi.
Riscul prejudecăților și al lipsei de context
Unul dintre cele mai mari obstacole ale acestor tehnologii stă în incapacitatea lor de a înțelege nuanțele. Algoritmii analizează cuvinte și expresii, dar nu intențiile umane sau contextul în care sunt folosite. Prin urmare, glumele, replicile ironice sau reacțiile impulsive ale elevilor pot fi interpretate ca semne de violență sau amenințare, ceea ce poate duce la reacții disproporționate. În plus, mulți elevi nu știu că activitatea lor online este monitorizată constant, ceea ce ridică semne de întrebare asupra transparenței și a respectării dreptului la viață privată.
Experții în psihologie și educație atrag atenția că expunerea frecventă în sistemul de detenție juvenile, chiar și pentru perioade scurte, are efecte devastatoare asupra dezvoltării viitoare a tinerilor. Unii elevi reținuți sau anchetați riscă să își piardă oportunitatea de a-și construi o carieră sau de a avea o viață socială normală. Statisticile arată că aceștia au șanse mai mici de a găsi un loc de muncă stabil și un echilibru emoțional, iar riscul de recidivă în conflicte cu legea rămâne crescut.
De ce continuă integrarea acestor tehnologii?
În ciuda criticilor, mulți administratori școlari consideră că prevenirea tragediilor merită sacrificii, chiar dacă acestea includ încălcări ale intimității și riscuri de discriminare. În multe state americane, legislația impune raportarea a orice semnal, indiferent de nivelul de certitudine, ceea ce duce la implicarea poliției în situații adesea nejustificate. În Florida, de exemplu, aceste sisteme au dus la arestarea a zeci de elevi și la evaluări mentale impuse, rezultând experiențe traumatizante.
Specialiștii în drepturile omului și în sănătatea mentală avertizează că aceste practici pot avea efecte nocive pe termen lung. Tinerii afectați pot experimenta anxietate, supuneri la tratamente inutile sau stigmatizare, chiar dacă intențiile inițiale ale sistemului au fost de prevenție. În același timp, lipsa unor dovezi solide privind eficiența acestor tehnologii în reducerea incidentelor violente sugerează că acestea pot fi nu numai ineficiente, ci și nocive.
În acest context, discuția despre limitele și responsabilitatea în utilizarea inteligenței artificiale în școli devine din ce în ce mai relevantă. Pe măsură ce tehnologia avansează, rămâne de clarificat dacă societățile vor reuși să găsească un echilibru între siguranță și respectarea drepturilor fundamentale ale tinerilor. În ultimă instanță, prioritatea trebuie să fie binele elevilor, nu doar scara tehnologică a aparatului de supraveghere.
