Parlamentul European a adoptat marți, în cadrul unei sesiuni decisive, un pachet de măsuri menite să întărească controlul asupra politicii migratorii. Decizia, susținută în unanimitate de către alianța formată din partide de dreapta și extremă-dreaptă, stârnește un val de reacții atât în rândul oficialilor europeni, cât și în rândul organizațiilor pentru drepturile omului. Noile reglementări le vor oferi statelor membre posibilitatea de a expulza solicitanţii de azil spre ţări din afara Uniunii, chiar dacă aceştia nu provind direct din aceste ţări, o măsură care a fost primită cu scepticism de către grupurile pro-immigrare și ONG-urile pentru drepturile omului.
Noile reguli: o abordare mai dură asupra migrației
Decizia Parlamentului European marchează o schimbare radicală față de pozițiile anterioare, în cadrul cărora politica de azil a fost privită ca fiind o responsabilitate colectivă, guvernată de reguli clare și respectarea drepturilor fundamentale. În noul context, însă, legislația permite statelor membre să ia măsuri mai ferme împotriva solicitanților de azil, inclusiv să-i deporteze în țări din afara Uniunii, dacă aceștia provin din state terțe, dar nu din țările de origine propriu-zise, despre care s-au stabilit anumite criterii.
Potrivit textelor adoptate, aceste măsuri sunt menite să reducă presiunea pe centrele de primire din Europa, considerate uneori neadaptate influxului masiv de migranți. În discursul său, un eurodeputat al partidului de dreapta a explicat: „Aceste măsuri vor oferi statelor membre instrumente utile pentru a gestiona mai eficient fluxurile migratorii, evitând blocaje și situații de criză.”
Controversele din Parlament și reacțiile internaționale
De altfel, însă, adoptarea acestor măsuri nu a fost lipsită de polemici, opozanții denunciand că ele ar putea conduce la încălcări ale drepturilor fundamentale, în special ale celor aflați în situații vulnerabile. Liderii organizațiilor pentru drepturile omului au avertizat că „expulzarea solicitantilor de azil spre țări unde aceștia nu sunt originari poate duce la situații de vulnerabilitate, abuzuri și încălcări ale drepturilor umane”.
Guvernele statelor membre trebuie acum să integreze aceste reglementări în legislația națională, ceea ce pentru unele țări, mai ales pentru cele din estul și sudul Europei, poate însemna o schimbare profundă a practicilor în domeniul migrației. Ministrul de externe al unui stat membru a declarat că „Europa trebuie să își asigure securitatea și să-și controleze frontierele, dar în același timp trebuie să respecte angajamentele internaționale privind drepturile omului.”
Context și perspective în viitorul apropiat
Această decizie vine într-un moment în care Europa se confruntă cu un val de imigrație din ce în ce mai complex, influențat de conflicte armate, instabilitate politică și schimbări climatice în țările din afara Uniunii. În același timp, mulți gestionează această criză migratorie cu măsuri restrictive, sperând să reducă presiunea asupra sistemelor lor sociale și de securitate.
Deși inițial adoptată cu intenția de a îmbunătăți gestionarea fluxurilor migratorii, noua legislație va trebui să treacă în continuare de faza de implementare și să fie compatibilizată cu tratatele internaționale și drepturile fundamentale. În plus, discuțiile privind echilibrul între securitate și umanitate vor continua, având în vedere criticile vehemente ale societății civile. Cu toate acestea, decizia Parlamentului European marchează un pas important în direcția unor măsuri mai ferme în domeniul migrației, un subiect care va rămâne în centrul dezbaterilor politice din Europa în anii următori.
