Conform Digi24: Prințul Paul de România se opune extrădării în țară pentru executarea pedepsei cu închisoarea, invocând probleme de sănătate și un „dosar politic”. Curtea de Apel din Paris a examinat miercuri o ultimă cerere de suspendare umanitară a hotărârii de extrădare, după ce Curtea de Casație validase predarea sa către România.
Prințul Paul, în vârstă de 78 de ani, a declarat la tribunal că România îl persecută de 30 de ani. Acesta suferă de patologii neurologice și cardiace grave, fapt pentru care avocații săi au obținut în vară eliberarea sa din închisoarea de la Fresnes, unde fusese încarcerat după validarea extrădării.
Apel dramatic al avocaților
Avocații Prințului Paul au lansat un apel emoționant, avertizând că dacă justiția franceză nu intervine, clientul lor „va părăsi Franța pe o targă, dar vă asigur că va reveni rapid, într-un sicriu”. Unul dintre avocați, fost judecător de instrucție, a subliniat caracterul „pur politic al dosarului” și a denunțat „disfuncționalități grave” ale justiției franceze, suspectând chiar o „încălcare a secretului deliberării” Curții de Casație.
Avocata generală a respins posibilitatea de a reveni asupra deciziei de extrădare, afirmând că toate elementele medicale au fost luate în considerare și că patologiile pot fi tratate și în România. O hotărâre finală în acest caz urmează să fie pronunțată pe 4 noiembrie.
Condamnarea și contextul dosarului
Paul Philip Al României, descendent al regelui Carol al II-lea, a fost condamnat definitiv în România la trei ani și patru luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență și complicitate. El a fost acuzat că, începând din 2006, a acționat alături de o grupare de escroci pentru recuperarea unor proprietăți revendicate în calitate de moștenitor al Casei Regale. În acest dosar, alături de el, au fost condamnate alte 18 persoane, iar statul român estimează un prejudiciu de 145 de milioane de euro, sumă contestată de apărare.
Anterior, o primă cerere de extrădare a fost respinsă de justiția franceză și malteză, considerând mandatul „disproporționat”. Ulterior, o serie de răsturnări de situație au dus la obținerea undei verzi de către Curtea de Casație.
Sursa: Digi24
