Primăria Capitalei continuă eforturile de consolidare a clădirilor cu risc seismic, în încercarea de a proteja atât patrimoniul cultural, cât și locuințele civile din centrul orașului. Recent, Consiliul General al Municipiului București a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru reabilitarea a patru imobile vechi de peste o sută de ani, toate considerate o amenințare potențială pentru siguranța locuitorilor și a vizitatorilor.
Proiecte majore de consolidare a clădirilor istorice și publice
Dintre cele patru clădiri aflate în curs de reabilitare, două sunt monumente istorice, iar celelalte două sunt imobile administrative sau locuințe. Modificările prevăd consolidarea și reabilitarea acestor structuri cu fonduri majoritar provenite de la stat, prin Programul Național pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, în timp ce municipalitatea va contribui cu până la 15% din costuri. În cazul blocurilor de locuințe, proprietarii își vor recupera investițiile în termen de 5-15 ani, o inițiativă ce demonstrează angajamentul de a asigura siguranța populației fără a pune o presiune excesivă pe buzunarul cetățenilor.
Clădirea din str. Lipscani, construită în anul 1880 și aflată în proprietatea majoritară a municipalității, va fi consolidată cu 162 de milioane de lei. În același timp, în inima Centrului Istoric, clădirea fostului Palat Credit Rural, datând din 1875, va beneficia de o reabilitare estimată la 40 de milioane de lei, după ce a fost achiziționată în 2017 și intrată în conservare. La rândul său, un bloc-monument din Calea Griviței, construit în 1940 și recunoscut pentru valoarea sa istorică, va fi consolidat pentru 22,2 milioane de lei, pentru a păstra aspectul autenticității. În plus, un imobil din Calea Moșilor, datând din 1856, care combină spații comerciale la parter cu zone rezidențiale, va primi ritmul reabilitării pentru un total de 10,4 milioane de lei.
Perioada de execuție și provocările reabilitării
Lucrările vor demara începând cu anul 2027, pe o durată de aproximativ doi ani, conform deciziei luate în cadrul Consiliului General, fiind un pas important în procesul de reducere a riscului seismic al clădirilor din centrul Bucureștiului. În timpul acestor intervale, proprietarii vor fi relocați în locuințe temporare asigurate de primărie sau vor beneficia de plata chiriei pentru locuințe de necesitate.
În condițiile în care în Capitală sunt încadrate în clasa I de risc seismic 411 de imobile și alte 486 în clasa II, situația devine tot mai critică dacă luăm în calcul faptul că în ultimii 30 de ani au fost consolidate doar 35 de clădiri publice sau private. În prezent, patru astfel de clădiri se află în faza de reabilitare, iar două dintre ele sunt în curs de recepție, semn al avansului relativ față de situația de acum câțiva ani.
Context și perspectiva viitoare
Această amplă investiție, susținută în mare măsură de fonduri publice, reprezintă un pas esențial pentru asigurarea siguranței locuitorilor capitalei și păstrarea patrimoniului arhitectural. Cu toate acestea, procesul de consolidare și reabilitare rămâne unul complex, ce depinde de coordonarea administrativă și de volumul de resurse alocate în continuare.
Pe măsură ce lucrările încep, rămâne de urmărit dacă administrația va reuși să accelereze ritmul de reabilitare, pentru a reduce substanțial vulnerabilitatea acestor clădiri vechi, dar și pentru a proteja farmecul orașului vechi, parte integrantă a identității capitalei. În paralel, autoritățile își propun să găsească soluții pentru a implica mai activ proprietarii, pentru a asigura finalizarea cu succes a proiectelor de renovare, care vor aduce, mai devreme sau mai târziu, un București mai sigur și mai bine pregătit pentru eventualele seisme.
