Pashinyan acuză Biserica Apostolică Armeană de implicare politică
Pe 11 februarie 2026, premierul Armeniei, Nikol Pashinyan, a făcut declarații controversate, acuzând Biserica Apostolică Armeană de finanțare clandestină a unor procese politice. Într-un interviu acordat Televiziunii Publice din Armenia, Pashinyan a asemănat criticile aduse de unii membri ai clerului la adresa autorităților cu acțiunile radicalilor islamici, generând reacții variate în rândul opiniei publice.
“Avem informații, care, desigur, sunt verificate, că, prin intermediul Bisericii Apostolice Armene, se aduc fonduri umbrite în Armenia în scopuri politice,” a declarat Pashinyan, subliniind importanța stabilirii unei distincții clare între Biserică și politică. Acest mesaj vine pe fondul tensiunilor crescânde între autoritățile de la Erevan și instituțiile religioase.
Critica prim-ministrului
Pashinyan a evidențiat preocupările sale legate de activitățile politice ale Bisericii, afirmând că “Biserica nu trebuie să se prezinte ca un stat în stat sau ca un stat străin în stat.” Premierul a adăugat că Biserica nu ar trebui să se implice în viața politică a țării, punând accent pe necesitatea separării clare între autoritățile civile și cele religioase.
În continuare, prim-ministrul a criticat predicile din biserici, menționând că “de la 2020, în aproape toate bisericile din Armenia s-au auzit texte politice radicale.” Această afirmație este menită să sublinieze o schimbare de paradigmă în discursul religios, care, conform lui Pashinyan, nu ar trebui să aibă legătură cu problemele politice interne ale țării.
Cererea de demisie a liderului religios
Declarațiile premierului nu s-au oprit aici. Pashinyan a reiterat că nu va renunța la cererea sa de demisie a lui Garegin II, Catholicosul tuturor armenilor, subliniind că acest lucru are legătură directă cu “securitatea și suveranitatea țării noastre.” Acest punct de vedere a stârnit indignare în rândul susținătorilor Bisericii, care percep aceste acuzații ca pe un atac direct asupra valorilor tradiționale și spirituale ale poporului armean.
De asemenea, Pashinyan a atras atenția asupra unui incident legal recent, menționând că un ierarh al Bisericii Armene a fost transferat din detenția preventivă în arest la domiciliu. Această informație adaugă o dimensiune suplimentară controverselor legate de Biserica Apostolică, care se află sub presiune din partea autorităților.
Reacțiile societății
Reacțiile opiniei publice sunt variate. Susținătorii prim-ministrului consideră că această poziție este necesară pentru a asigura un climat democratic și pentru a restabili ordinea în țară. De cealaltă parte, criticii îl acuză pe Pashinyan de politicizarea religiei și de încercarea de a submina autoritatea morală a Bisericii în societate.
“Nu este prima dată când Biserica este acuzată de influențe politice, dar de această dată, aceste declarații sunt mai îngrijorătoare decât oricând,” a afirmat un analist politic local. “Virtualizarea relației dintre stat și Biserică poate duce la destabilizarea echilibrelor fragile din Armenia.”
Într-un peisaj politic deja tensionat, afirmațiile lui Pashinyan aduc în prim-plan nu doar relația dintre stat și Biserică, ci și discuția mai amplă despre locul religiei în societatea armeană contemporană. Oare vor reuși autoritățile să găsească un teren comun, sau conflictul va escalada și mai mult? Rămâne de văzut în următoarele săptămâni.
