Conform Romania-insider.com: Marile partide centriste din România au eșuat să ajungă la un consens privind noua Lege a Salarizării pentru sectorul bugetar, în urma discuțiilor de aproape două ore convocate de președintele Nicușor Dan.
Eșecul negocierilor de la Cotroceni
Întâlnirea, desfășurată la Palatul Cotroceni pe 25 august, a adunat liderii Partidului Național Liberal (PNL), Partidului Social Democrat (PSD), Uniunii Salvați România (USR) și Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR). Cu toate acestea, discuțiile s-au încheiat fără o înțelegere comună, lăsând proiectul legislativ în pericol de a rata termenul limită de 31 august, impus prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Surse politice citate de presa locală sugerează că discuțiile ar putea fi reluate, însă șansele adoptării legii în timp util sunt considerate acum foarte reduse.
Riscul pierderii fondurilor europene
România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro din fonduri europene, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF), dacă acest jalon nu va fi îndeplinit. Legea Salarizării are ca scop stabilirea unui nou cadru de remunerare în sectorul bugetar, incluzând coeficienți salariali mai predictibili și reguli clare pentru acordarea bonusurilor.
Legea salarizării, mai mult decât fondurile PNRR
Premierul interimar ILIE BOLOJAN a subliniat că reforma salarială nu ar trebui evaluată exclusiv prin prisma fondurilor RRF în joc. El a argumentat că absența unui sistem predictibil de salarizare generează riscuri mai ample pentru finanțele publice și piața muncii din România. „Legea salarizării este mai importantă decât cei 770 de milioane de euro pe care i-am putea primi prin PNRR. Este un proiect care ține de încrederea în România, pentru că este un angajament asumat de guvernele românești de ani de zile, pe care le-ar fi putut pune în practică, dar nu au făcut-o”, a declarat BOLOJAN pentru Digi24.
Acesta a adăugat că guvernul a fost obligat să abordeze această problemă în ultimele trei luni și că un cadru salarial clar este esențial pentru planificarea bugetară, în condițiile în care cheltuielile de personal reprezintă o componentă semnificativă a cheltuielilor publice. BOLOJAN a avertizat, de asemenea, că lipsa unui cadru stabil ar putea permite ca politicile salariale să devină subiectul unor considerente electorale, mai ales în contextul experiențelor din anii 2023 și 2024.
„Având în vedere ce s-a întâmplat în 2023 și 2024, ani pre-electorali și electorali, când guvernele au scăpat lucrurile de sub control jucând doar după calcule electorale și nu după echilibre bugetare, riscăm să ne trezim alunecând din nou și toate eforturile făcute în această perioadă să fie anulate de un astfel de lucru”, a atenționat premierul interimar. Legea Salarizării este una dintre cele mai sensibile reforme restante în cadrul PNRR, sindicatele și partidele politice având divergențe pe tema nivelurilor salariale propuse, a limitelor pentru bonusuri și a impactului general asupra masei salariale din sectorul public.
Sursa: Romania-insider.com
