Parlamentul Iranului etichetează țările europene drept „grupuri teroriste” după decizia UE de a include Garda Revoluției Islamice pe lista organizațiilor teroriste
Schimbări radicale în retorica oficială a Iranului sunt vizibile după decizia Uniunii Europene de a plasa Garda Revoluției Islamice (IRGC) pe lista organizațiilor teroriste. La doar câteva zile după această hotărâre, parlamentul de la Teheran a transmis un mesaj clar: țările europene nu mai pot fi tratate ca simple reactors diplomatici, ci ca potențiali susținători ai terorismului.
Eliberarea unei declarații dure, președintele Legislativului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a afirmat în cadrul sesiunii parlamentare că „toate țările europene care susțin deciziile Western-ului devin, în opinia noastră, grupuri teroriste, fiind implicate direct sau indirect în sprijinirea activităților ilegitime ale IRGC”. Această retorică intensă a fost exprimată într-un context în care Iranul consideră decizia UE drept o escaladare a presiunii occidentale asupra regimului, precum și o încercare de a izola diplomatic țara.
Un Background Încărcat de Tensiuni
Decizia Uniunii Europene de a include Garda Revoluției Islamice pe lista organizațiilor teroriste a fost luată ca răspuns la tot mai multe atacuri și acte de protest orchestrate de către gruparea paramilitară în timpul protestelor ce au izbucnit în Iran de la sfârșitul anului trecut. În același timp, această măsură a fost percepută ca o confirmare a angajamentului European de a denunța și a limita activitatea uneia dintre cele mai influente și controversate entități ale Iranului.
Garda Revoluției Islamice a fost fondată după Revoluția Islamică din 1979 și a devenit, de-a lungul timpului, un pilon al politicii interne și externe a Teheranului. Aceasta are atribuții multiple, de la asigurarea securității naționale până la implicarea în conflictele regionale, precum cele din Siria sau Yemen. În cadrul statutului său, IRGC are propriile sale forțe și rețele de susținere atât în interiorul Iranului, cât și în afara granițelor.
Reacția Iranului și contextul regional
Răspunsul Iranului a fost rapid și vehement. În cadrul parlamentului, deputații au aprins din nou discuțiile despre suveranitatea țării și despre rolul acestor sancțiuni. Qalibaf a declarat cu fermitate că, în opinia lor, „Europa nu face decât să-și asume riscul de a fi complice la sprijinirea terorismului, dacă continuă să adopte astfel de decizii unilaterale”. În plus, oficialii iranieni au amenințat cu represalii, sugerând că vor intensifica acțiunile de răspuns, inclusiv în domeniul militar și al rețelelor de spionaj.
În regiune, aceste declarații au fost percepute ca o escaladare a tensiunilor, mai ales într-un moment în care Iranul luptă să-și păstreze influența în conflictele din Siria, Yemen și Liban. Întărirea poziției și aluzia la „grupuri teroriste” plasează în lumină și o posibilă schimbare de atitudine din partea Teheranului, care până acum și-a justificat acțiunile în numele rezistenței și al suveranității.
Perspective și implicații internaționale
Deși nu este prima dată când Iranul recunoaște sau etichetează anumite state și organizații drept „teroriste”, reacțiile din partea oficialilor europeni au fost mai moderate, fiind deja pregătite pentru eventuale repercusiuni diplomatice și economice. Analiștii remarcă faptul că această evoluție poate adânci prăpastia dintre Iran și Occident, complicând chiar și mai mult negocierile asupra programului nuclear al Teheranului.
Pe termen lung, măsura europeană de a eticheta IRGC ca organizație teroristă poate avea efecte de durată asupra dinamicii din Orientul Mijlociu, unde Iranul își păstrează o poziție influentă și un arsenal nuclear în continuare subiect de controverse. În același timp, reacția Iranului indică o posibilă intensificare a retoricii anti-occidentale, o strategie deja des practicată în plan intern și regional.
În condițiile în care tensiunile internaționale continuă să escaladeze, răbdarea anumitor părți se poate epuiza, iar riscul unor confruntări directe sau escaladări neașteptate pare să fie tot mai prezent. În ultimele zile, în toate marile capitale ale lumii, inclusiv în cele europene, oficialii urmăresc cu atenție evoluțiile din Iran, pregătiți poate pentru un nou capitol al unui conflict vechi, dar mereu reînnoit de pe scena geopoliticii mondiale.
