Parlamentary elections in the Republic of Moldova and Romania’s move from defense (by Iulian Mareș)

Acțiunea cu drone ale Rusiei efectuată recent în spațiul polonez a generat o reacție unificată în România de la experți non-guvernamentali și specialiști militari din mediul jurnalistic. Conform acestora, isolatul incident ar trebui să reprezinte un avertisment pentru liderii români cu privire la necesitatea de a reevalua strategia în legătură cu conflictul hibrid intensificat al Rusiei împotriva flancului estic al NATO și unității UE. În trecut, Rusia a testat în mai multe rânduri capacitățile statelor europene pro-ucrainene, inclusiv România. Totuși, doar de curând a fost dezvăluită contribuția financiară substanțială a României pentru apărarea Ucrainei: o sumă totală de 1,5 miliarde euro pentru perioada 2022-2025.

Contribuția financiară a României nu acoperă doar securitatea și apărarea Ucrainei, dar și a Republicii Moldova – un ținut tampon între influența nefavorabilă a Federației Ruse și granița estică a NATO și a Uniunii Europene. Liderii europeni au reiterat sprijinul clar pentru președinta Maia Sandu și pentru direcția pro-europeană a Republicii Moldova în perioada care a precedat alegerile parlamentare de la finalul lunii septembrie. Premierul României, Ilie Bolojan, a vizitat oficial Chișinăul în luna august, accentuând necesitatea de a contracara interferențele străine în parcursul european al Republicii Moldova.

Rusia continuă să cheltuie neoprit cu scopul de a influența votanții moldoveni, în special prin intermediul “rețelei Șor” – nume provenit de la fostul bancher și politician Ilan Șor, acum evadat la Moscova. Cheltuielile variază de la câte 10 euro pe zi pentru fiecare participant la manifestații, până la 2.000 euro pentru formatorii de opinie și influencerii de pe rețelele sociale în Moldova. Anul trecut, autoritățile moldovene au reușit să identifice nu mai puțin de 130.000 de cetățeni care au primit astfel de sume, totalizând 15 milioane de dolari în septembrie 2024, exemplificativ.

Minoritățile rusofone din Republica Moldova – incluzând etnicii ruși, găgăuzi, ucraineni și bulgari – sunt supuse unei confuzii ideologice zdravene și adesea nostalgice pentru URSS. Aceste condiții, împreună cu creșterea generală a costurilor de trai și discrepanța de nivel de trai între mediul rural și urban, agravează vulnerabilitatea ideologică în fața influențelor ruse. Pe acest fundal, Rusia găsește un sol fertil pentru acțiunile sale subversive. Riscul major este demobilizarea segmentului pro-european din electoratul moldovean și inducerea unui sentiment de descurajare privind potențialele avantaje ale aderării la UE.

Rusia se află într-o ofensivă clară și România, la polul opus, pare să se afle pe poziții defensive în ce privește situația din Republica Moldova. Neajunsurile includ o disproporție a resurselor alocate, a metodelor și mijloacelor folosite și, în cele din urmă, o discrepanță în privința obiectivelor strategice. În ciuda progreselor realizate prin colaborarea strânsă între România și Moldova, susținută și de Uniunea Europeană, riscăm totuși o eventuală reintrare a Chișinăului în sfera de influență rusească.

Alegătorii moldoveni sunt adesea manipulați de narative rusești care glorifică URSS, alimentând sentimente de mândrie națională și nostalgia pentru vremurile sovietice. Situația este de înțeles, având în vedere statutul Republicii Moldova ca cea mai săracă țară din Europa. În, pe de altă parte, România ar putea încuraja sentimentul de mândrie națională printre moldoveni prin sprijinirea consolidării puterii militare a Moldovei, de exemplu prin dotarea Forțelor Aeriene cu avioanele românești IAR-99 Șoim.

Sursa articol