Europa își dă seamă că momentul de relaxare e de domeniul trecutului; continentul se pregătește pentru vremuri mai dure, iar bugetele pentru apărare au început să crească semnificativ. Conform celor mai recente date ale unui institut internațional de cercetare în domeniul armamentului și al păcii, cheltuielile globale pentru armament au atins în 2024 suma record de 2,7 trilioane de dolari, în creștere cu 9% față de anul trecut. Această evoluție reflectă o schimbare clară de paradigmă, după ani de relativă stagnare sau reducere a alocărilor pentru apărare în anumite zone.
Europa își reafirmă preocuparea pentru apărare în contextul agresiunii ruse
Diferența față de anii precedenți este vizibilă în special în Europa, unde tensiunile cu Rusia au readus în prim-plan ideea de apărare și securitate strategică. Invazia rusă din Ucraina, începută în 2022, a accelerat procesul de reevaluare a capabilităților militare naționale și europene. Multe țări au fost nevoite să-și majorеze bugetele pentru aparare, unele chiar cu sume record, pentru a face față amenințărilor crescute sau pentru a-și întări alianțele în cadrul NATO.
„Europa își reafirmă dorința de a deveni mai autonomă din punct de vedere militar, în contextul unei riscuri crescute de instabilitate regională”, afirmă analistul militar John Carleton. În ordinea zilei se află achiziții de echipamente moderne, dezvoltarea de tehnologii sofisticate și investiții în forțele aeriene, navale și terestre. Fiecare stat își ajustează bugetele pentru a face față noului climat geopolitic, în fața unui adversar considerat, pentru mulți, ca fiind tot mai imprevizibil și periculos.
Cheltuielile globale, reflectare a unei noi curse a înarmării
Pe ansamblu, creșterea cheltuielilor globale pentru apărare nu este doar un semnal de alarmă pentru zona europeană, ci și un indicator al unei cursa a înarmării la nivel mondial. Statele Unite ale Americii rămân lideri în domeniu, cu cele mai mari alocări, dar țări precum China, India, Arabia Saudită sau Rusia și-au intensificat și ele eforturile în ultimele decade. În plus, progresele tehnologice, de la dronelor la inteligența artificială, au făcut ca aceste investiții să fie tot mai costisitoare, dar și mai eficiente din punct de vedere al capabilităților.
Specialiștii avertizează însă că o astfel de creștere nu poate fi falsă fără riscuri majore pentru stabilitatea globală și pentru bugetele naționale. Există argumente conform cărora o nouă cursă a înarmării poate conduce la un fragil echilibru, în condițiile în care un exces de armament nu garantează, automat, și securitate reală.
În context, România continuă să-și adapteze și să-și întărească milităria, urmând trendurile globale, dar și răspunzând propriilor nevoi de securitate. Anul acesta, alocările pentru apărare au crescut, iar planurile privind modernizarea forțelor armate sunt în plină derulare.
Deși investițiile în arme și tehnologie militară sunt imense, acestea sunt privite de către mulți ca un semnal clar că lumea, din ce în ce mai mult, se îndreaptă spre o perioadă instabilă, în care solidaritatea și cooperarea internațională vor avea nevoie, mai mult ca oricând, de manifestări concrete pentru a evita escaladări periculoase. În timp ce unele state explorează modalități de dezescaladare și dialog, altele își întăresc portofoliile militare, și temporar sau pe termen lung, spectrul de conflict pare mai aproape ca niciodată.
