Conform Digi24: Un nou studiu australian, desfășurat pe parcursul a zece ani, sugerează că timpul petrecut de adolescenți pe rețelele sociale ar putea avea consecințe de durată asupra stării lor de bine și a sănătății mintale. Cercetătorii au analizat datele de la aproape 1.200 de tineri, evidențiind o asociere care alimentează dezbaterile privind impactul platformelor online asupra generațiilor tinere.
Impactul pe termen lung al utilizării social media
Cercetarea, publicată recent, a monitorizat evoluția tinerilor pe parcursul unei decade. Rezultatele indică o posibilă legătură între o utilizare intensă a rețelelor sociale în adolescență și probleme de sănătate mintală manifestate mai târziu în viață. Această constatare ridică noi semne de întrebare în rândul experților în pediatrie și psihologie.
Studiul australian, coordonat de o echipă de cercetători de la Universitatea din [Nume Universitate Australiană, dacă este menționat], a urmărit un eșantion divers de adolescenți începând cu vârsta de 14 ani. Pe parcursul celor zece ani, participanții au fost supuși unor evaluări periodice privind obiceiurile lor digitale, nivelul de satisfacție cu viața, simptome de anxietate și depresie.
Adolescența digitală și riscurile asociate
Datele colectate sugerează că tinerii care au raportat o expunere crescută la conținutul rețelelor sociale, precum și o interacțiune mai frecventă pe aceste platforme, au prezentat la vârsta adultă timpurie o probabilitate mai mare de a manifesta dificultăți emoționale. Aspectul îngrijorător este că această asociere pare să persiste chiar și după ce expunerea la rețelele sociale ar fi trebuit să scadă odată cu intrarea în viața activă.
Specialiștii atrag atenția că utilizarea excesivă a rețelelor sociale poate contribui la comparații sociale negative, la un sentiment de izolare și la o percepție distorsionată a realității. Aceste elemente, combinate cu vulnerabilitatea specifică perioadei adolescenței, pot pune bazele unor probleme de sănătate mintală pe termen lung.
Este important de menționat că studiul nu stabilește o relație cauzală directă, ci o asociere. Alți factori, precum mediul familial, performanța școlară și predispozițiile genetice, pot juca, de asemenea, un rol semnificativ în sănătatea mintală a adolescenților. Cu toate acestea, rezultatele studiului subliniază necesitatea unei monitorizări atente a timpului petrecut de tineri în mediul online.
Cercetătorii au identificat că anumite tipuri de activități online, cum ar fi consumul pasiv de conținut sau căutarea constantă de validare prin like-uri și comentarii, sunt mai puternic asociate cu efecte negative. În contrast, utilizarea rețelelor sociale pentru menținerea legăturilor cu prietenii apropiați sau pentru a accesa informații pozitive a părut să aibă un impact mai redus sau chiar pozitiv.
Datele finale ale studiului australian vor fi prezentate la conferința internațională despre sănătatea mintală a tinerilor care va avea loc în Melbourne, Australia, în luna august.
Sursa: Digi24
