Maghiarii sunt chemați duminică la urne într-un scrutin parlamentar cu implicații majore pentru viitorul țării, dar și pentru echilibrul politic în Uniunea Europeană. Sondajele de opinie sugerează o posibilă schimbare de guvern, după 16 ani de conducere a premierului Viktor Orban și a partidului său, Fidesz. Principalul contracandidat este Partidul Tisza, condus de Peter Magyar, un fost colaborator al lui Orban.
Secțiile de votare s-au deschis la ora 07:00, ora României, fără incidente. Aproximativ 7,5 milioane de alegători sunt așteptați la urne până la închiderea acestora, la ora 20:00, ora României. Observatorii internaționali monitorizează atent procesul de votare.
O luptă între „Est” și „Vest”
Peter Magyar, liderul partidului Tisza, a descris votul ca fiind un moment crucial pentru Ungaria, o alegere între „Est și Vest”, între corupție și integritate. În opinia sa, alegătorii vor decide între diviziune și reconciliere, trimițând un semnal clar despre direcția în care va merge țara.
Alegătorii vor decide componența Parlamentului, unde vor fi aleși 199 de membri. 106 dintre aceștia vor fi aleși în circumscripții uninominale, prin sistem majoritar, în timp ce ceilalți 93 vor proveni de pe listele partidelor și minorităților etnice.
Guvernul lui Orban a acordat cetățenie etnicilor maghiari din străinătate, permițându-le să voteze prin corespondență. Aproape 500.000 de cetățeni maghiari din afara țării s-au înregistrat pentru alegerile din 2026, majoritatea lor fiind tradițional susținători ai Fidesz. Cei cu domiciliul în Ungaria votează la secția de votare, respectând procedurile stabilite de legislația națională.
Pragul electoral pentru intrarea în Parlament este de 5% din voturi.
Posibile scenarii post-electorale
Grupul de reflecție Political Capital, cu sediul la Budapesta, a analizat diversele scenarii posibile în urma alegerilor. O majoritate constituțională de două treimi pentru Fidesz ar permite continuarea modificărilor instituționale. Cu o majoritate semnificativă, Fidesz ar putea menține politicile actuale, cu puține schimbări majore. O majoritate restrânsă ar crea instabilitate politică.
O majoritate de două treimi pentru Tisza ar facilita reforme instituționale ample. O majoritate semnificativă a Tisza ar permite schimbări limitate, dar semnificative. O majoritate strânsă a Tisza ar genera o guvernare dificilă și ar putea duce la contestarea rezultatelor.
Un impas politic, fără un câștigător clar, ar putea fragmenta scena politică. Partidul de extremă-dreapta Mi Hazank ar putea deveni un factor decisiv.
Ungaria sub guvernarea Orban: între reforme și controverse
În cei 16 ani de guvernare, Viktor Orban a fost criticat la nivel internațional pentru politicile sale cu privire la standardele democratice, libertatea presei și drepturile comunității LGBTQ. Sub conducerea sa, Ungaria a adoptat o nouă Constituție și a modificat sute de legi.
Criticii consideră că noile reguli electorale au consolidat puterea Fidesz. Orban a instituit măsuri de control asupra unor instituții cheie, a guvernat prin decrete și a înăsprit controlul asupra organizațiilor neguvernamentale și a instituțiilor academice. Open Society Foundations, fondată de George Soros, și-a închis biroul din Budapesta.
Ungaria, membră a UE și NATO, a promovat o „deschidere către Est”, cu investiții din Rusia și China. Orban s-a opus interzicerii livrărilor de energie din Rusia, argumentând că ar afecta economia internă.
Premierul Ilie Bolojan, alături de președintele Nicușor Dan, continuă să monitorizeze situația din Ungaria, având în vedere relațiile bilaterale și poziția strategică a țării în regiune. Rezultatele alegerilor sunt așteptate duminică seara.
