România se pregătește pentru trecerea la ora de vară în 2026
În noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie 2026, România va face tranziția la ora de vară, ceasurile urmând a fi mutate cu o oră înainte, de la 03:00 la 04:00. Această ajustare are implicații semnificative asupra programului zilnic, transporturilor, activităților economice și obiceiurilor cotidiene ale românilor.
Lumina naturală și economia de energie
Principala motivație din spatele modificării orare este optimizarea utilizării luminii naturale. Consultanții energetici subliniază că prin mutarea ceasurilor înainte, consumul de energie pentru iluminat artificial poate scădea considerabil. „Această ajustare ne ajută să ne aliniem activitățile zilnice la lumina naturală, care este un resursă gratuită și benefică pentru sănătate”, explică Maria Ionescu, expert în eficiență energetică. În acest context, se estimează că ora de vară contribuie la reducerea costurilor pentru gospodării și la diminuarea amprentei de carbon.
În ciuda acestor beneficii, dezbaterile privind eficiența orei de vară au fost reluate, având în vedere progresele tehnologice. Utilizarea pe scară largă a becurilor LED și a aparatelor electrocasnice eficiente a schimbat peisajul consumului energetic.
Impactul asupra sănătății publice și activităților sociale
Pe lângă avantajele economice, trecerea la ora de vară are și efecte pozitive asupra sănătății publice. Studiile sugerează că expunerea prelungită la lumină naturală poate ajuta la creșterea nivelului de vitamina D și la reducerea riscurilor de depresie sezonieră. Dr. Andrei Mihăescu, psihiatru, afirmă că „lumina naturală influențează pozitiv starea de spirit a indivizilor, iar zilele mai lungi încurajează activitățile fizice și sociale”.
De asemenea, este demonstrat că accidentelor rutiere tind să scadă în perioada ora de vară, datorită vizibilității îmbunătățite seara. „Am observat o scădere a accidentelor în lunile în care avem parte de mai multă lumină naturală”, spune comisarul de poliție Radu Daciu. Aceasta ar putea constitui un argument solid pentru continuarea acestei practici, chiar și în fața controverselor legate de eficiența sa economică.
Ponderea și controversele sistemului
Originea conceptului de oră de vară își are rădăcinile în 1784, când Benjamin Franklin a propus, inițial, ideea ca un mod de a economisi resurse. Totuși, implementarea sa efectivă a avut loc abia în timpul Primului Război Mondial, când Germania a fost prima țară care a adoptat-o. De atunci, numeroase țări au adoptat, abandonat și reluat sistemul în funcție de circumstanțele economice și sociale.
Astăzi, aproximativ 70 de țări la nivel global utilizează ora de vară, dar regulile variază considerabil. În Uniunea Europeană, toate statele membre sunt obligate să schimbe ora de două ori pe an. Pe de altă parte, țări ca Islanda și Turcia au ales să renunțe complet la această practică.
În România, autoritățile locale se pregătesc deja pentru ajustările necesare în transport și programele publice. „Va trebui să ne asigurăm că cetățenii sunt informați despre schimbări, astfel încât tranziția să se desfășoare cât mai lin cu putință”, a declarat un reprezentant al Ministerului Transporturilor.
Așadar, cu doar câțiva ani rămași până la următoarea tranziție, românii sunt sfătuiți să se pregătească pentru schimbările de rutină. Trecerea la ora de vară nu este doar o simplă ajustare a ceasului, ci o schimbare care influențează într-o mare măsură stilul de viață, sănătatea și economia.
