ONG-urile din România trag un semnal de alarmă: cer acțiuni dure împotriva derapajelor legislative
O serie de opt organizații neguvernamentale românești specializate în domeniul justiției și statului de drept au venit cu o alertă fermă în fața vizitei oficiale a Comisarului European pentru Justiție, Michael McGrath, în București. Liderii acestor ONG-uri solicită oficial autorităților europene să ia măsuri concrete pentru a combate încălcările repetate ale statului de drept și ale deciziilor Curții Constituționale din România, acuzând autoritățile române de ignorare deliberată a hotărârilor judecătorești.
Solicitări clare pentru activarea mecanismului de condiționalitate financiară
Într-o scrisoare deschisă adresată în timpul vizitei comisarului McGrath, reprezentanții ONG-urilor susțin că România a continuat să ignore recomandările și deciziile autorităților europene, încălcând astfel angajamentele asumate la nivel comunitar. Ei reclamă, în mod special, lipsa de reacție față de situațiile în care legile interne sunt contrare principiilor statului de drept, precum și de deciziile Curții Constituționale care, în numeroase cazuri, au fost ignorate sau puse sub semnul întrebării de către autorități.
„Este esențial ca Uniunea Europeană să își întărească mecanismele de intervenție, iar activarea mecanismului de condiționalitate financiară să devină o prioritate în cazul României,” se menționează în documentul remis oficialilor europeni. ONG-urile cer în mod explicit declanșarea unei proceduri de infringement, considerând că situația din România justifică această măsură extrem de dură, menită să stabilească un precedent clar și să readucă respectul pentru legile europene și deciziile Curții de Justiție.
Contextul unui sistem de justiție fragil și a provocărilor din ultima perioadă
Cea mai recentă turmă de critici și alarmări survine într-un context tensionat, marcat de controversele legate de reformele justiției din România și de deciziile Curții Constituționale. În ultimele luni, mai multe decizii judecătorești și recomandări europene au fost fie ignorate, fie contestate de către autorități, alimentând temerile că statul român își neagă angajamentele asumate în cadrul Uniunii.
Reprezentanții ONG-urilor argumentează că situația nu mai poate fi amânată: „Riscul cel mare este ca această tăcere și neglijență să erodeze fundamentul statului de drept și încrederea cetățenilor în instituțiile democratice.” Ei amintesc că de-a lungul timpului, Comisia Europeană a avut mai multe avertismente, însă măsurile concrete au lipsit sau au fost insuficiente, ceea ce a permis situației să escaladeze.
Perspectiva pe termen lung și impactul asupra României
Această intervenție a ONG-urilor nu vine izolat, ci se înscrie într-un efort mai amplu de a atrage atenția asupra faptului că, fără o reacție fermă a instituțiilor comunitare, avansul României în direcția statului de drept, promis la aderare, riscă să fie grav compromis. În ultimele luni, criza politică, încercările de reformare a sistemului judiciar și declarațiile divergente ale oficialilor au exacerbat temerile legate de o tendință de destabilizare a echilibrului instituțional.
Deși Comisia Europeană și-a exprimat disponibilitatea de dialog și sprijin, ONG-urile semnatare cer ca acest dialog să devină un instrument mai ferm de constrângere, pentru a evita ca derapajele legislative și decizionale să devină o regulă, compromițând viitorul sistemului de justiție.
Momentan, vizita oficialului european în București pare să marcheze un nou punct de cotitură în modul în care Uniunea gestionează criza statului de drept în România. Pe măsură ce autoritățile române continuă să fie sub lupa monitorizării europene, rămâne de văzut dacă acestea vor reuși să își reconsolideze angajamentul față de valorile fundamentale ale Uniunii, sau dacă va fi nevoie de o intervenție mai dură pentru a readuce lucrurile pe făgașul democratic.
