Acasă / Sport / Contestație la șefia FRF: Ilie Drăgan contestă candidatura lui Răzvan Burleanu Bătălia pentru șefia Federației Române de Fotbal (FRF) ia amploare
Sport

Contestație la șefia FRF: Ilie Drăgan contestă candidatura lui Răzvan Burleanu Bătălia pentru șefia Federației Române de Fotbal (FRF) ia amploare

4 martie 2026
Contestație la șefia FRF: Ilie Drăgan contestă candidatura lui Răzvan Burleanu Bătălia pentru șefia Federației Române de Fotbal (FRF) ia amploare

Contestație la șefia FRF: Ilie Drăgan contestă candidatura lui Răzvan Burleanu

Bătălia pentru șefia Federației Române de Fotbal (FRF) ia amploare. Ilie Drăgan, unul dintre candidații la președinția FRF, a depus o contestație împotriva candidaturii actualului președinte, Răzvan Burleanu. Motivul invocat de Drăgan este depășirea numărului maxim de mandate permise de statutul FRF. Documentul complet al contestației a intrat în posesia ProSport, dezvăluind argumentele detaliate ale lui Drăgan.

Verificarea dosarelor de candidatură a avut loc miercuri, 4 martie 2026, la sediul FRF. Trei dosare au fost analizate: cel al lui Răzvan Burleanu, al lui Ilie Drăgan și al lui Sorin Răducanu. Dosarul lui Răducanu a fost respins din start, fiind incomplet. Ilie Drăgan, în schimb, a decis să joace „all-in”, contestând candidatura lui Burleanu. Alegerile pentru funcția de președinte sunt programate pentru 18 martie.

Argumentele juridice ale contestației

Contestația lui Ilie Drăgan se bazează pe articolul 50 alineatul (1) din Statutul FRF, care stipulează clar că „nicio persoană nu poate deține funcția de Președinte al FRF pentru mai mult de 3 (trei) mandate”. Drăgan argumentează că Răzvan Burleanu a exercitat deja trei mandate succesive: 2014-2018, 2018-2022 și 2022-2026. Prin urmare, o nouă candidatură ar încălca această prevedere.

„Candidatura pentru un nou mandat reprezintă, în mod obiectiv, intenția de a exercita un al patrulea mandat, ceea ce contravine direct art. 50 alin. (1) din Statut”, se arată în contestație. Drăgan subliniază că Statutul FRF nu conține nicio prevedere tranzitorie sau excepție care să permită neglijarea mandatelor anterioare. În plus, contestația invocă principiul „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus” – unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate distinge.

Răspunsul lui Drăgan și implicațiile legale

În contestație, Drăgan citează articole din Codul civil privind respectarea statutului și a regulilor de eligibilitate. El subliniază că organele de conducere ale unei persoane juridice nu pot adopta hotărâri contrare statutului. Mai mult, Drăgan atrage atenția asupra faptului că limitarea mandatelor reprezintă o normă de organizare instituțională, menită să protejeze echilibrul intern și alternanța la conducere. El face referire la bunele practici de guvernanță recomandate de UEFA.

„Validarea unei candidaturi pentru un al patrulea mandat […] reprezintă un act emis ultra vires, cu depășirea limitelor de competență conferite de statut”, menționează Drăgan în contestație. Acesta solicită Comisiei să respingă candidatura lui Burleanu în cazul în care constată încălcarea statutului.

Pentru funcția de vicepreședinte al FRF și reprezentant al fotbalului amator s-au înscris Ioan Octavian Goga și Cristian Petrean.

Sursa: ProSport

Articole similare