Amenințările guvernului britanic la adresa platformei X stârnesc comparații cu controlul informației de către Rusia
Un discurs public tot mai tensionat între Londra și marile platforme de social media a captat atenția opiniei publice noi și growate îngrijorări despre libertatea de exprimare și cenzură. Recent, Sarah Rogers, secretar adjunct pentru diplomație publică în cadrul Departamentului de Stat al Statelor Unite, a lansat o serie de critici dure la adresa României, dar și a altor guverne occidentale, pentru măsurile luate împotriva platformei X (fosta Twitter). Cu o combinație de observații și comparații fără precedent, oficialul american a tras un semnal de alarmă cu privire la tendințele autoritare ale unor guverne de a controla fluxul informației online.
Constrângeri similare cu cele rusești?
Criticile lui Rogers au fost surprinzătoare prin ton și conținut, ea sugerând o analogie între modul în care guvernul britanic încearcă să reglementeze conținutul de pe platforma X și stilul de control al informației practicat de regimul de la Kremlin. Într-o serie de mesaje publice, Rogers a declarat că inducerea unor măsuri de cenzură sau restricții asupra platformei de social media amintește de tehnicile folosite de Rusia pentru a sugruma dezbaterile libere și pentru a controla fluxul informațiilor.
„Este alarmant să observi că anumite guverne occidentale analizează măsuri similare cu cele ale Rusiei, care controlează aproape în totalitate ceea ce cetățenii pot vedea sau auzi online. Această tendință de a restricționa și cenzura devine, din păcate, o normă, mai ales în contextul eforturilor de a combate dezinformarea sau de a menține stabilitatea socială”, a spus Rogers.
Această declarație a fost făcută în contextul unei perioade în care Londra a intensificat eforturile de a reglementa platformele de social media, fiind acuzată de multe voci că acționează pentru reducerea expresiei și supunerea conținutului controversat sub controlul autorităților. Guvernul britanic a propus o legislație mai strictă pentru a monitoriza și a elimina conținutul considerat dăunător, o măsură criticată de organizațiile pentru libertatea presei drept o tentativă de cenzură mascată.
O strategie de control sau de protejare a cetățenilor?
De partea cealaltă, susținătorii acestor măsuri interne afirmă că ele sunt necesare pentru protejarea societății de campanii de dezinformare, discursuri de ură și alte forme de conținut periculoase. Guvernul britanic susține că aceste reguli sunt menite să asigure un mediu online sigur și responsabil, având în vedere creșterea rapidă a dezinformării în ultimii ani și impactul său asupra dezbaterilor democratice.
Însă, declarațiile lui Rogers relevă o îngrijorare tot mai răspândită în rândul experților internaționali, care consideră că astfel de măsuri pot degenera în forme de control autoritar, în special dacă sunt implementate fără o supraveghere și reguli clare. În opinia sa, Britain, dar și alte state europene, tind să apropie metodele de gestionare a conținutului online de practici folosite de regimurile autocratice, ceea ce ar putea avea consecințe grave asupra libertății de exprimare și a pluralismului informațional.
Implicații și perspective în contextul global
Reacția reprezentantului diplomației americane a venit pe fondul unei perioade de tensiuni crescute între guverne și monopolele tehnologiei, pe măsură ce regimele încearcă să echilibreze nevoia de control cu respectarea libertăților fundamentale. Discuțiile despre reglementarea platformelor de social media devin tot mai acute, iar declarația lui Sarah Rogers amplifică avertismentul cu privire la tentativa de a introduce modele autoritare peste cele democratice.
Deocamdată, guvernele britanic și American rămân în sfera criticilor, dar evoluția acestor decizii și reacțiile internaționale vor determina în următoarele luni direcția în care se va îndrepta reglementarea digitală globală. În lipsa unor soluții clare și a unui dialog transparent, pericolul ca accesul la informație să fie tot mai controlat și cenzurat rămâne una dintre cele mai ridicate teme ale dezbaterii internaționale.
