Creierul generației Z, digital nativ, afectat de tehnologie: ce spun experții despre declinul cognitiv
Tinerii născuți între 1997 și 2012 au crescut într-un mediu dominat de tehnologie, unde sensul tradițional de „învățare” pare să se fragmenteze, iar impactul asupra dezvoltării cognitive devine tot mai evident. Cei mai mulți dintre acești tineri nu doar că au fost expuși la smartphone-uri și rețele sociale, ci au crescut cu ele, ca și cum ar fi mediul lor natural. Concurența constantă cu ecranele și accesul rapid la informații au schimbat fundamental modul în care creierul lor funcționează, iar specialiștii avertizează asupra unor consecințe îngrijorătoare.
Expunerea prelungită la tehnologie și impactul asupra creierului
De la sfârșitul secolului al XIX-lea, dezvoltarea cognitivă a fost monitorizată în mod sistematic, iar tendința generală indica o creștere a nivelului de inteligență de la o generație la alta. Însă, această curbă ascendentă s-a întrerupt brusc odată cu apariția Generației Z. Studiile neurologilor și ale experților în educație arată o regresie semnificativă în mai multe domenii esențiale: atenție, memorie, capacitatea de a procesa și înțelege informații complexe, dar și abilitățile matematice. În plus, scorurile IQ și rezolvarea problemelor s-au în jumătate de secol înregistrat într-un declin subtil, dar clar, în această categorie.
O explicație critică vine din partea neurologului Dr. Jared Cooney Horvath, care a prezentat în fața Senatului american concluziile cercetărilor sale, avertizând asupra modului în care dependența de tehnologia digitală afectează dezvoltarea cognitivă a tinerilor. „Creierul uman nu este conceput să învețe din fragmente scurte, rezumate rapide și informații fragmentate. Când cunoștințele vin în fragmente, creierul nu are șansa de a dezvolta o înțelegere profundă”, explică acesta.
De ce ecranele sunt vinovate mai mult decât conținutul în sine
Deși tehnologia a fost percepută inițial ca un aliat în procesul educației, cercetările arată că modul în care o folosim poate avea efecte nocive. Creierul uman are un mod de funcționare natural, bazat pe învățare interactivă, conversație și contact direct cu mediul înconjurător. În loc de acest proces, ecranele oferă un flux de informații rapide, fragmentate, ce întrerup dezvoltarea memoriei profunde, a concentrării și a capacității de a construi conexiuni întelese.
Această problemă nu este exclusiv americană. Cercetările lui Horvath, care au inclus peste 80 de țări, arată o tendință globală de declin al performanțelor elevilor, pe măsură ce timpul petrecut în fața ecranelor a crescut. Cu cât copiii au folosit mai mult tehnologia pentru teme și activități școlare, cu atât rezultatele lor au fost mai slabe, iar punctul de inflexiune s-a atins după introducerea pe scară largă a dispozitivelor digitale în școli, în jurul anilor 2010.
Întrebarea nu este tehnologia, ci modul în care o integrăm
Departe de a pedepsi tehnologia în sine, specialiștii atrag atenția asupra echilibrului de care avem nevoie pentru a păstra sănătatea cognitivă a tinerilor. Potrivit lor, cheia nu constă în interzicerea totală a ecranelor, ci în restabilirea unui echilibru între folosirea digitalului și metodele tradiționale de învățare. Încurajarea lecturii mai lungi, conversațiile activate, învățarea fără întreruperi și practicarea scrisului de mână sunt câțiva pași importanți în direcția restaurării potențialului cognitiv.
Toți experții convenționează că răspunderea nu ține doar de părinți sau cadrele didactice, ci de societate în ansamblul ei. Este nevoie de o abordare conștientă, adaptată noilor vremuri, pentru că modul natural de învățare al creierului uman nu s-a schimbat. În timp ce tehnologia avansează rapid, creierul tinerilor nu a avut aceeași capacitate de adaptare, iar consecințele acestor schimbări devin vizibile în rezultate, în abilitățile sociale și în sănătatea mintală a generației Z.
Pe măsură ce cercetările continuă, se profilează o nevoie urgentă de redefinire a modului în care educația și tehnologia se pot îmbina pentru a sprijini o dezvoltare sănătoasă a minții tinerei generații. O schimbare de paradigmă, concentrată pe echilibru și interacțiune autentică, poate face diferența între o generație digitalizată, dar slab pregătită mental, și una pregătită pentru provocările unei lumi în continuă schimbare.
