O treime dintre localitățile din România, peste 1.100 din cele 3.182 de unități administrativ-teritoriale, se află într-o situație financiară dificilă, având bugete de salarii mai mari decât totalul veniturilor. Aceasta este concluzia unui studiu recent bazat pe datele prezentate de Ministerul Dezvoltării pentru exercițiul bugetar din 2024, care relevă o realitate destabilizatoare pentru funcționarea localităților românești.
Localități în criză financiară: salarii versus venituri
Din totalul de unități administrativ-teritoriale, aproape 35% – adică exact 1.104 localități – se confruntă cu dezechilibre grave. În aceste comunități, cheltuielile pentru salariile angajaților depășesc totalul veniturilor, ceea ce înseamnă că autoritățile locale trebuie să găsească soluții pentru a acoperi diferența din alte surse, precum credite, fonduri de rezervă sau reducerea investițiilor. În condițiile unei astfel de situații, gestionarea bugetelor devine extrem de dificilă, iar serviciile publice pot avea de suferit.
Astfel de dezechilibre ridică semne de întrebare asupra sustenabilității financiare a multor administrații locale, mai ales în contextul unor fonduri publice totale limitate și a presiunii continue de a menține nivelele de salarizare pentru personalul angajat. În anumite zone, salariile reprezintă o pondere enormă din buget, însă incapacitatea de a genera venituri proprii suficient de mari accentuează criza financiară.
Factori care contribuie la dezechilibrul bugetar local
Deși datele arată o situație alarmantă, cauzele acestei crize sunt multiple. În primul rând, deficitul de venituri proprii, acumulat în timp de unele localități din cauza bazei fiscale reduse și a incapacității de a atrage investiții, lovesc dur bugetele locale. În plus, cheltuielile salariale, mai ales în administrațiile din mediul rural și din orașele mici, au crescut semnificativ în ultimii ani, pe fondul presiunii pentru păstrarea și creșterea numărului de angajați. În unele cazuri, salariile extrem de mari, în raport cu posibilitățile financiare, sunt rezultatul unor practici neconforme sau a unor situații speciale, precum angajări discreționare sau inkonsistențe în aplicarea legislației.
Specialiștii atrag atenția asupra faptului că această situație nu poate continua pe termen lung și subliniază importanța unei reforme a sistemului de gestionare a finanțelor locale. “Pentru a asigura sustenabilitatea, trebuie reevaluate politicile salariale, iar veniturile proprii să fie dezvoltate în mod eficient,” afirmă unul dintre experți.
Perspective și provocări pentru autoritățile locale
Situația actuală a forțat primăriile și consiliile locale să caute soluții pentru a evita insolvența bugetară. Unele administrații au început să le ceară guvernului majoreze fondurile alocate, în timp ce altele au fost nevoite să taie investițiile sau să amâne proiecte de dezvoltare. În plus, există un apel pentru o reformă a fiscalității locale, menită să crească veniturile autonome, în special din impozite și taxe locale.
De asemenea, influența financiară exercitată de situația bugetară se resimte și în calitatea serviciilor publice de zi cu zi. Spitalele locale, școlile și alte instituții trebuie să funcționeze cu un buget ce acoperă strict cheltuielile de bază, ceea ce poate duce la scăderea calității actului administrativ și la nemulțumiri sociale majore.
Pe termen lung, autoritățile trebuie să găsească echilibrul între menținerea salariilor, asigurarea unui nivel decent al serviciilor și creșterea veniturilor proprii. În condițiile în care criza financiară pare departe de a fi depășită, viitorul acestui segment crucial al administrației românești depinde de măsurile deja adoptate și de cele care urmează să fie implementate.
Într-un context politic și economic instabil, provocările financiare ale administrațiilor locale vor rămâne un subiect de dezbatere intensă, în așteptarea unor soluții durabile și eficiente pentru consolidarea finanțelor publice locale și asigurarea unei gestionări mai echilibrate a resurselor.
