Numărul infracțiunilor legate de negarea Holocaustului și propagarea ideologiilor extremist a cunoscut o creștere alarmantă în ultimul an în România, potrivit datelor obținute exclusiv. În 2025, autoritățile au înregistrat dublarea numărului de cauze înaintate în fața justiției pentru astfel de delicte, însă numărul persoanelor inculpate rămâne încă foarte mic, chiar dacă a crescut de zece ori comparativ cu anul precedent.
Creșterea alarmantă a numărului de dosare penale pentru incitare la ură
În ultimii doi ani, fenomenul de radicalizare și propagare a discursurilor extremiste devine tot mai vizibil, chiar dacă încă nu există o masă considerabilă de culpe sau condamnări. Datele arată că în 2025, procurorii au sesizat aproape dublu față de 2024, în principal pentru infracțiuni precum negația Holocaustului, promovarea legionarismului sau apologia persoanelor condamnate pentru crime de război. “Numărul cauzelor primite spre soluționare s-a dublat în 2025 față de anul precedent, dar numărul persoanelor inculpate rămâne foarte mic, chiar dacă a crescut de 10 ori,” explică surse judiciare.
Această tendință însă ridică semne de întrebare legate de eficiența măsurilor de prevenție și de modul în care legea contracarează discursurile discriminatorii sau incitante. În același timp, numărul mic de persoane trimise în judecată poate indica fie o reticență a justiției în a investiga astfel de cazuri, fie dificultățile întâmpinate în demonstrarea infracțiunilor din cauza anumitor ambiguități legale sau a lipsei de probe.
Contextul legislativ și încercările de combatere a discursurilor extremiste
România a adoptat în ultimii ani mai multe acte normative pentru a combate discursul de ură și extremismul. Cu toate acestea, implementarea și adaptarea acestor reguli se dovedesc deseori complicate, iar numărul de dosare înregistrate încă nu reflectă pe deplin amploarea fenomenului. În plus, infracțiunile de care sunt acuzați cei vizați de propagare a ideologiilor extremiste sunt deseori dificile de probat, iar cei incriminați pot beneficia de libertate de exprimare sau pot opera prin intermediul unor platforme online dificil de controlat.
Președintele unei organizații nonguvernamentale specializate în combaterea rasismului și antisemitismului afirmă că “e nevoie de o abordare mai fermă, dar și de o consolidare a educației pentru toleranță. Numărul acțiunilor judiciare trebuie să crească pentru a descuraja astfel de discursuri și pentru a trage la răspundere pe cei care le promovează”.
Perspective și provocări pentru viitor
Deși numărul de cauze afișează o creștere, încă persistă semne de îngrijorare legate de modul în care societatea și justiția trebuie să răspundă la această tendință alarmantă. Experții avertizează asupra riscului ca aceste acte de negare sau propagandă să devină mai frecvente dacă soluțiile legislative și educaționale nu sunt implementate eficient.
Analiza dezvoltărilor din ultimii ani indică o nevoie acută de creștere a vigilanței și de aplicare consecventă a legii, astfel încât astfel de ideologii periculoase să nu semene semințe de ură care să compromită valorile democratice. În același timp, autoritățile trebuie să găsească o linie delicată între garantarea libertății de exprimare și sancționarea discursurilor potențial dăunătoare.
Așteptările pentru următoarea perioadă sunt că și cadrul legal, dar și implicarea societății civile vor juca un rol mai activ în reducerea acestor fenomene. Între timp, incidentele recente și creșterea înregistrată a numărului de cazuri transmise în instanță arată că lupta împotriva extremismului în România trebuie intensificată, atât din punct de vedere legislativ, cât și educațional, pentru a preveni răspândirea unor opinii care pot amenința coeziunea socială a țării.
