Proiectul de 2 miliarde de lei pentru noul spital al Ministerului de Interne prinde contur după ani de întârzieri și probleme de finanțare. În nordul Bucureștiului, pe un teren încă în faze incipiente de construcție, se află acum șantierul unui spital de urgență destinat structurii Ministerului de Interne, în plin proces de ridicare. Construcția, care a fost inițial planificată să fie finanțată prin fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență, a fost afectată de schimbări în fluxul de fonduri, ridicând întrebări cu privire la finalizarea și operarea acestei facilități moderne.
Un proiect ambițios, cu promisiuni și schimbări în finanțare
Noul sediu al Spitalului Special al Ministerului de Interne „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” urma să fie un centru medical de elită, dotat cu peste 490 de paturi și infrastructură de ultimă oră. Potrivit reprezentanților Ministerului de Interne, campusul va include secții pentru spitalizare continuă, spitalizare de zi, precum și zone destinate terapiei intensive, toate într-un complex proiectat pentru a crește semnificativ capacitatea de răspuns la situații de urgență și de tratament specializat pentru personalul MAI și nu numai. În plus, clădirile vor avea regimuri de înălțime variabile, fiind vorba despre construcții înalte, precum cel cu 6 etaje și heliport, pentru a permite intervenții rapide și eficiente în situații critice.
Totuși, anunțurile din ultimii ani au fost marcate și de incertitudini. În noiembrie 2025, Guvernul a comunicat oficial pierderea finanțării din fonduri europene pentru mai multe proiecte sanitare, printre care și cel al spitalului Ministerului de Interne. De atunci, discuțiile s-au mutat spre alternative de finanțare, precum Programul Sănătate 2021–2027, dar întregul proces de construcție a fost zguduit de această schimbare de paradigmă.
Stadiul actual al construcției și perspectivele de finalizare
Firma responsabilă de supravegherea proiectului, compania turcă CCN Altyapi Yatirimlari ve Insaat AS, împreună cu subcontractanți locali, a început să prezinte imagini din zona de construcție, dar lucrările au rămas la începuturi. Se observă, deocamdată, lucrări la fundație și montarea schelelor metalice, un semn clar că obiectivul, de a definitiva structura în următorii ani, rămâne provocator, dar posibil.
Responsabilii din domeniu notează că, în ciuda complexității și a întârzierilor, șantierul prinde tot mai mult contur, semn de adaptare și perseverență. Într-un peisaj tehnologic, ansamblul are un important potențial de a deveni unul din cele mai moderne centre medicale din țară, însă traseul până la finalizare este încă presărat cu riscuri și incertitudini, mai ales în condițiile dureroase ale pierderii fondurilor europene.
Dincolo de aspectele tehnice, întârzierea și suspendarea finanțării europene au aprins discuții aprinse despre modul în care România gestionează proiectele de infrastructură medicală de o asemenea anvergură. În ultimii ani, autoritățile au fost nevoite să reevalueze strategia de implementare a acestor proiecte, încercând să găsească soluții alternative pentru a nu compromite sistemul sanitar.
În prezent, construcția pare să fie într-un punct de răscruce: dacă se va reuși obținerea unei noi forme de finanțare și sunt depășite eventualele obstacole administrative, această investiție ar putea deveni una dintre cele mai importante din peisajul medical și de securitate din România. Până atunci, rămâne de urmărit evoluția șantierului, în contextul unor provocări majore în domeniul sănătății, dar și al infrastructurii. În cele din urmă, actualul proiect, deși cu întârziere, semnalează o schimbare de perspectivă, în care modernizarea și eficiența sistemului de urgență devin priorități naționale.
