De la începutul anului școlar 2026, sistemul de evaluare a elevilor din învățământul primar, gimnazial și a elevilor din clasa a IX-a de liceu va suferi modificări semnificative. Conform anunțului făcut de Ministerul Educației, această evaluare va fi realizată în continuare de cadrele didactice, însă va fi ghidată strict de standarde naționale de evaluare pentru fiecare disciplină din trunchiul comun. Măsura vine ca parte a unui proces de reformare a sistemului de notare și evaluare, menit să aducă mai mult echilibru și obiectivitate în modurile de apreciere a performanței celor tineri.
Evaluare standardizată pentru un curricum uniformizat
Implementarea acestor noi reguli reprezintă o schimbare semnificativă pentru profesorii și elevii din România. Până acum, performanța elevilor era evaluată divers, uneori în funcție de criterii subiective sau de metodologia fiecărei școli. Noua abordare prevede utilizarea unor standarde naționale clare, elaborate de către Ministerul Educației, pentru fiecare disciplină în parte, din trunchiul comun al curriculumului. Această metodă are scopul de a asigura o mai mare uniformitate în modul de notare, fiind considerate elemente definitorii pentru o evaluare corectă și comparabilă.
„Controlul respectării standardelor va fi realizat prin inspecția școlară”, afirmă oficialii Ministerului, subliniind astfel intenția de a impune standardizarea și de a reduce eventualele abateri de la regulile stabilite. În plus, această măsură se va aplica mai întâi în unitățile de învățământ la începutul anului școlar 2026, pentru a le da posibilitatea profesorilor să se adapteze noilor cerințe și metodologii. Rămâne de văzut la ce nivel de acuratețe și uniformitate vor putea fi implementate aceste reguli și cum vor reacționa cadrele didactice, obișnuite cu metodologii variate și uneori informale.
Rolul inspecției școlare și provocări pentru cadrele didactice
Deși oficialii anunță o tranziție către o evaluare mai obiectivă, introducerea standardelor naționale ridică și întrebări legate de modul de aplicare practică. Inspectoratele școlare vor avea rolul de a monitoriza respectarea standardelor, însă această responsabilitate se anunță a fi complexă și provocatoare. Problema majoră rămâne gradul de claritate a standardelor și capacitatea cadrelor didactice de a le implementa conform noilor directive fără a ajusta modul de predare.
„Elaborarea standardelor […]” nu s-a finalizat încă, ceea ce înseamnă că introducerea lor va depinde de procesul de consultare și de ajustare a criteriilor, pentru a putea fi implementate uniform pe întreg teritoriul țării. În plus, există și riscul ca diferențele în pregătirea și experiența profesorilor să influențeze modul în care aceștia vor aplica aceste standarde, generând eventual noi discrepanțe în rezultatele elevilor.
În contextul acestor schimbări, uniunile sindicale și organismele educaționale din România sunt așteptate să ofere contribuții pentru a asigura o tranziție lină și echitabilă. Deocamdată, rămâne de monitorizat modul în care Ministerul Educației va evolua cu elaborarea și implementarea acestor standarde, dar și impactul asupra performanței școlare și, implicit, asupra sistemului educațional în ansamblu.
În ceea ce privește viitorul, reformele în evaluarea elevilor păreau inevitabile, însă implementarea efectivă și monitorizarea acestor schimbări vor fi decisive pentru mărimea impactului asupra calității educației. Profesorii, elevii și părinții vor fi cu ochii pe aceste standarde, într-un proces care sperăm să aducă mai multă justație și claritate în modul în care tinerii sunt evaluați pe parcursul anilor de școală.
